BIS avertizează: bula AI și datoriile suverane amenință sistemul

anca Reglementelor Internaționale — instituția care coordonează băncile centrale ale lumii — a publicat duminică un raport anual care identifică trei „puncte de presiune” majore asupra stabilității financiare globale: spargerea bulei speculative din inteligența artificială, revenirea inflației și stresul fiscal generat de datoriile suverane record. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: aceste trei riscuri nu sunt izolate, ci interconectate prin mecanisme de finanțare circulară și levieră extremă, capabile să amplifice orice șoc inițial într-o cascadă sistemică.

„Economia globală rămâne prinsă în curenții încrucișați ai progresului și pericolului”, au scris oficialii BIS din Basel. „Reziliența este din ce în ce mai testată și tensionată.” Raportul a fost publicat cu o zi înainte de simpoziozul anual al BCE de la Sintra, unde decidenții politici din întreaga lume vor analiza aceste pericole de stabilitate. Coincidență de calendar sau mesaj calibrat?

Bula AI: entuziasmul investitorilor ascunde vulnerabilități structurale

BIS pune accentul pe riscurile legate de inteligența artificială — un domeniu în care investițiile au explodat, dar unde modelele de finanțare devin din ce în ce mai opace și interconectate. „Dezamăgirea în ceea ce privește randamentele ar putea declanșa o retragere bruscă a finanțării și transforma boom-ul de investiții de capital într-o criză prelungită de investiții, cu efecte potențiale în lanț asupra condițiilor financiare”, avertizează raportul. Mai direct: „O corecție majoră a piețelor de acțiuni ar putea avea consecințe macroeconomice mai mari astăzi decât în trecut.”

Ceea ce ridică semne de întrebare sunt așa-numitele „aranjamente de finanțare circulară” din ecosistemul AI — structuri complexe în care producătorii de cipuri și furnizorii de cloud iau participații la laboratoare AI sau furnizori de cloud, care la rândul lor se angajează să cumpere cipuri sau putere de calcul pe contracte multianuale. Construcția centrelor de date este din ce în ce mai des externalizată către terți, care închiriază apoi instalațiile înapoi către hyperscaleri pe contracte pe termen lung cu clauze de ieșire încorporate.

„Termenii unor astfel de tranzacții sunt de obicei slab dezvăluiți, cu riscuri ca același activ să fie gajat de mai multe ori”, scriu oficialii BIS. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum, când entuziasmul pentru AI atinge cote maxime, instituția bancherilor centrali simte nevoia să semnaleze aceste vulnerabilități? Cine beneficiază de menținerea opacității acestor structuri de finanțare?

Inflația: șocul energetic din Orientul Mijlociu nu s-a încheiat

Al doilea risc major identificat de BIS este revenirea inflației — o avertizare care contrastează cu optimismul inițial că șocul energetic provocat de criza din Orientul Mijlociu ar putea să se atenueze. Deși semnele de progres în negocierile de pace din această săptămână au adus prețul petrolului sub nivelurile de la începutul războiului din Iran (februarie târziu), oficialii BIS, alături de omologii lor de la instituții precum BCE, se tem că perturbarea aprovizionării cu energie nu s-a încheiat, că infrastructura va necesita timp pentru a fi reconstruită și că impacturile existente ar putea persista.

Datele din SUA de săptămâna trecută au arătat prețuri în creștere cu cel mai rapid ritm din ultimii trei ani. Cifrele din zilele următoare ar putea arăta că inflația din zona euro rămâne mult peste ținta oficială de 2% a oficialilor. „Șocul costului vieții din 2022 este încă în memoria agenților economici”, a declarat șeful BIS, Pablo Hernandez de Cos, adăugând că aceasta poate însemna o „probabilitate mai mare de efecte de rundă secundară”. Ce nu se spune: Fed-ul american a fost peste ținta de inflație de 2% aproximativ cinci ani consecutiv, transformând pilonul central al politicii băncii centrale într-o ficțiune convenabilă.

Datoriile suverane și fondurile speculative: o combinație explozivă

Al treilea „punct de presiune” — pericolele fiscale reprezentate de datoriile suverane ridicate — vine cu complicații suplimentare date de celelalte riscuri. BIS subliniază cum fondurile speculative (hedge funds) au devenit mult mai proeminente ca cumpărători de obligațiuni guvernamentale, folosind adesea finanțare care se poate destrăma rapid când condițiile se deteriorează, ca parte a strategiilor lor de tranzacționare masiv levierate.

„Aceste fonduri speculative folosesc strategii extrem de levierate care se bazează pe finanțare pe termen scurt în condiții favorabile, creând riscuri de vânzări de panică și bucle de feedback de de-levierare”, avertizează BIS. „Stresurile financiare se pot propaga acum rapid și pe scară largă prin piețele de finanțare, peste granițe și între bănci și entități non-bancare.”

Anul acesta a văzut deja momente de tensiune pe piețele de obligațiuni: vânzări ample pe piața gilt-urilor britanice au invocat amintiri ale crizei din 2022 din Marea Britanie, iar evoluții similare în Japonia au provocat unde globale care s-au extins până la titlurile de trezorerie americane. „Reacțiile pieței pot apărea în orice moment, în funcție uneori de evenimente politice sau economice”, a spus de Cos. „Va fi important să reducem aceste vulnerabilități înainte ca aceste reacții ale pieței să aibă loc.”

Recomandările BIS: disciplină monetară strictă — dar cine o va aplica?

În calitatea sa de consilier al băncilor centrale globale, BIS a declarat că o concentrare strictă pe disciplina monetară rămâne esențială, asigurându-se că așteptările de inflație nu devin necontrolate pe fondul creșterilor recente ale prețurilor energiei și al altor șocuri de aprovizionare. Oficialii nu ar trebui să se ferească de creșterea ratelor dobânzilor dacă este necesar, chiar dacă asta dăunează creșterii pe termen scurt, a spus BIS — știind foarte bine că nimeni nu va face nimic care să dăuneze creșterii pe termen scurt.

„Politicile se consolidează reciproc”, au scris oficialii. „Politica fiscală disciplinată susține credibilitatea monetară și stabilitatea financiară. Reglementarea solidă întărește reziliența pieței, păstrează spațiul fiscal și limitează nevoia de intervenții frecvente ale băncii centrale. Politica monetară credibilă ancorează așteptările de inflație.”

Cronologia ridică întrebări: de ce aceste avertismente vin tocmai acum, la jumătatea anului 2026, când piețele globale par relativ stabile? Ce știu oficialii BIS — instituția care vede bilanțurile tuturor băncilor centrale — și nu ne spun în mod explicit? Și cine beneficiază de menținerea status quo-ului până când vulnerabilitățile devin critice?