Avocatul Rapcea, reținut: ce căutau procurorii printre cărți

eea ce sistemul prezintă drept o anchetă de rutină pentru „distribuirea de materiale” ascunde, în realitate, o descindere care a vizat bibliotecă, icoane și cărți de Eminescu — o cronologie care ridică întrebări despre proporționalitatea măsurilor. Avocatul Mihai Rapcea din Baroul București, unul dintre cei mai vocali contestatari ai anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, a fost reținut joi seară, 25 iunie 2026, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București într-un dosar privind așa-zise fapte de „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale”.

Soția sa, avocata Sabina Hîncean, a declarat pe rețelele sociale că percheziția domiciliară a început la ora 6 dimineața, cu procurori care „îi căutau pe Eminescu, Goga, Gafencu” și care au întrebat „de ce ține-n casă o icoană cu Sf. Lăcătușu”. „Democrația a murit la ora 6 dimineața”, a scris Hîncean, descriind o intervenție care a durat ore întregi și care a inclus ridicarea de documente, dispozitive electronice și volume de literatură română clasică.

Rapcea a fost unul dintre avocații care au contestat oficial decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor din noiembrie-decembrie 2024, câștigate în primul tur de candidatul independent Călin Georgescu. Anularea a fost justificată prin rapoarte desecretizate care indicau interferențe rusești și finanțare ilegală a campaniei pe TikTok — însă niciodată nu s-a dovedit în instanță că Georgescu însuși ar fi știut sau coordonat aceste operațiuni. Coincidență sau nu, reținerea lui Rapcea intervine la exact șase luni de la alegerile refăcute din mai 2025, câștigate de Nicușor Dan.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: Rapcea este al treilea avocat cu profil public anti-sistem reținut în ultimele 12 luni. În august 2025, avocatul clujean Gheorghe Piperea a fost audiat într-un dosar similar legat de „incitare publică”, iar în februarie 2026, avocata Diana Iovanovici-Șoșoacă (soția Dianei Șoșoacă, liderul SOS România) a fost cercetată pentru „ultraj”. Cronologia ridică semne de întrebare: toți trei au în comun contestarea narativei oficiale privind alegerile din 2024.

Parchetul nu a precizat încă natura exactă a materialelor pentru care Rapcea este cercetat, dar surse apropiate cazului sugerează că ar fi vorba despre postări pe rețelele sociale în care avocatul critica decizia CCR și susținea că anularea alegerilor a fost o lovitură de stat constituțională. Potrivit Codului Penal, „distribuirea de materiale” care incită la ură sau subminează ordinea constituțională poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani — o formulare suficient de vagă pentru a acoperi aproape orice critică vehementă la adresa instituțiilor statului.

Avocata Sabina Hîncean a publicat pe Facebook o relatare detaliată a percheziției: „Au întrebat de ce avem atâtea cărți vechi. Au vrut să știe de ce păstrăm icoane. Au ridicat toate hard disk-urile, telefoanele, tabletele. Au fotografiat bibliotecă. Mi-au cerut să explic de ce soțul meu citează din Octavian Goga pe Facebook.” Hîncean a adăugat că procurorii au confiscat și un exemplar al volumului „Pentru legionari” de Corneliu Zelea Codreanu — carte interzisă în România între 1945 și 1990, dar legală din 1990 încoace și disponibilă în librării și biblioteci publice.

Cine beneficiază? Reținerea lui Rapcea intervine într-un moment delicat pentru guvernul Bolojan, aflat în criză după retragerea sprijinului politic al PSD pe 20 aprilie 2026. Cu AUR în creștere constantă în sondaje (38,8% dintre votanții mobilizați în aprilie) și cu un electorat din ce în ce mai sceptic față de instituțiile statului, eliminarea vocilor critice din spațiul public ar putea fi o strategie de limitare a daunelor. Rapcea nu este un personaj marginal — are peste 50.000 de urmăritori pe Facebook și este citat frecvent de presa alternativă și de canalele Telegram pro-suveraniste.

Ceea ce oficial se numește „combaterea extremismului” seamănă tot mai mult cu o campanie de intimidare a oricărei voci care pune sub semnul întrebării narativa oficială. În contextul în care România se pregătește pentru posibile alegeri anticipate (AUR și PACE au anunțat o moțiune de cenzură), cronologia devine incitantă: mai întâi anulezi alegerile, apoi reții avocații care contestă anularea, apoi etichetezi orice critică drept „extremism”. Un model care, istoric vorbind, nu e nou — dar care, de fiecare dată, a dus la rupturi sociale profunde.

Rapcea urmează să fie prezentat instanței pentru arestare preventivă. Baroul București nu a emis încă o poziție oficială. Întrebarea rămâne: ce materiale exacte justifică o descindere la 6 dimineața, cu ridicare de cărți și icoane? Și de ce acum, la șase luni de la alegerile refăcute?