
Verdictul Transelectrica: fără cărbune, stingem lumina în 2027

onform studiului de adecvanță a sistemului electroenergetic al României, publicat deja de Transelectrica, cărbunele va fi necesar în producția de energie și în 2027 — altfel, stingem lumina. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: în timp ce România s-a angajat public la decarbonizare accelerată sub presiunea Bruxelles-ului, operatorul național de transport recunoaște acum, în documente tehnice, că sistemul energetic românesc nu poate supraviețui fără combustibilul pe care tocmai îl abandonăm.
Potrivit studiului Transelectrica, fără 3 grupuri pe cărbune funcționale, România riscă să aibă un deficit de energie de peste 36.000 MWh — ceea ce înseamnă 144 de ore de blackout. Să traducem: șase zile întregi fără curent electric. Nu e un scenariu apocaliptic din presă alternativă — e calculul operatorului de stat responsabil cu stabilitatea rețelei electrice.
Contextul mai larg ridică întrebări incomode: România a închis sau a pus în conservare mai multe grupuri pe cărbune în ultimii ani, urmând directivele europene privind tranziția verde. În paralel, investițiile în capacități noi — eolian, solar, nuclear — avansează cu întârzieri cronice. Rezultatul? O gaură de capacitate care nu poate fi acoperită decât prin importuri masive (la prețuri pe care le dictează alții) sau prin menținerea în funcțiune a centralelor pe care oficial le considerăm „poluante” și „de trecut”.
Cronologia ridică semne de întrebare: în timp ce Ministerul Energiei anunță ținte ambițioase de decarbonizare și închidere definitivă a Complexului Energetic Oltenia până în 2032, Transelectrica — entitatea care răspunde de menținerea luminilor aprinse — spune exact opusul: fără cărbune, nu facem față. Cine beneficiază de această contradicție? Importatorii de energie, furnizorii de gaze scumpe, și poate — doar poate — actorii externi interesați să mențină România dependentă energetic.
Ce nu ne spun sursele oficiale: studiul de adecvanță nu e un document de relații publice. E un instrument tehnic obligatoriu, care evaluează dacă România va avea suficientă energie pentru a-și acoperi consumul intern. Faptul că acest document — abia vizibil în dezbaterea publică — conține un verdict atât de clar despre necesitatea cărbunelui contrastează violent cu discursul politic oficial. Coincidență? Sau recunoașterea discretă a unui eșec de strategie energetică?
Realitatea brutală: România se află la intersecția dintre angajamentele climatice asumate la Bruxelles și realitatea tehnică a unui sistem energetic subinvestit, învechit și vulnerabil. Verdictul Transelectrica nu e o opinie — e un avertisment. Iar dacă nu ascultăm, factura o vom plăti în întuneric.