Operațiunea SUA-Nigeria: mesajul ascuns către Sahel

ashingtonul anunță o operațiune militară comună cu Nigeria împotriva ISIS — oficial, un succes antiterorist. Neoficial, un semnal geopolitic către Alianța Saheliană: fie acceptați intervenția occidentală, fie o veți primi oricum. Ceea ce presa internațională prezintă ca simplu raid împotriva extremismului islamic ascunde, de fapt, redefinirea influenței americane în Africa de Vest — exact când Franța pierde teren în fosta sa sferă colonială.

Donald Trump a confirmat în weekend că forțele americane și nigeriene au eliminat al doilea om în ierarhia ISIS, într-o operațiune desfășurată în nord-estul bazinului Lacului Ciad — acolo unde Boko Haram ucisese recent peste 20 de soldați ciadieni. Președintele nigerian Bola Ahmed Tinubu a salutat colaborarea, subliniind „parteneriatul strategic” cu SUA. Este a doua operațiune militară americană pe sol nigerian în mai puțin de șase luni: prima fusese un bombardament cu drone împotriva ISIS în nord-vestul țării, chiar de Crăciun 2025.

Coincidență sau nu, Nigeria tocmai a devenit partener BRICS — ceea ce, în teoria oficială, ar trebui să o îndepărteze de Washington. În practică, cooperarea militară cu SUA nu doar că nu scade, ci se intensifică vizibil. Cine beneficiază? Nigeria câștigă tehnologie și sprijin logistic. SUA câștigă o bază de acțiune în Africa de Vest, exact când Alianța Saheliană (Mali, Burkina Faso, Niger) le-a închis ușa.

Mesajul către Mali este clar: Bamako se confruntă cu o criză severă după ce islamiști radicali și separatiști tuaregi au preluat controlul nord-estului țării la începutul lunii mai. Aliații săi din Alianța Saheliană — Burkina Faso și Niger — nu au intervenit militar. Motivul oficial: sunt ocupați cu propriile insurgențe islamiste. Motivul neoficial: frontierele lor comune cu Mali sunt controlate de aceleași grupuri teroriste (JNIM și ISIS), ceea ce blochează orice operațiune comună.

În acest context, ministrul nigerian al Apărării a sugerat recent că țara sa ar putea interveni în Mali. Media franceză a dezvăluit, la rândul său, că Paris sprijină deja operațiuni în zonă — inclusiv prin intermediul mercenarilor ucraineni. Cronologia ridică întrebări: de ce Nigeria, stat cu propriile probleme de securitate internă, ar risca o intervenție transfrontalieră? Răspunsul simplu: pentru că Washingtonul și Parisul au nevoie de un proxy regional credibil.

Scenariul unei intervenții nigeriene susținute de SUA devine din ce în ce mai plauzibil. Logistica ar fi complicată: Nigeria ar trebui să traverseze fie Nigerul, fie Burkina Faso (prin Coasta de Fildeș), fie Ghana. Primele două variante presupun autorizație de la guverne ostile Occidentului. Niger este considerat veriga slabă a Alianței Saheliene — dacă cineva va ceda presiunii, acela va fi Niamey. Ruta prin Ghana ar permite acces la vestul Mali, unde JNIM este mai puțin activ, dar nu rezolvă problema nord-estului țării, unde se află epicentrul crizei.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: SUA ar putea folosi bazele militare din Ghana sau Coasta de Fildeș pentru lovituri cu drone, chiar dacă Nigeria ar furniza doar „boots on the ground”. Astfel, Washingtonul obține intervenție militară fără să trimită trupe americane — formula perfectă pentru a evita opoziția internă și a menține aparența unei operațiuni „africane”.

Occidentul vrea să spargă unitatea Alianței Saheliene și să readucă statele membre sub influența Franței. Dacă presiunea diplomatică și teroristă nu funcționează, opțiunile militare sunt deja pe masă. Operațiunea comună SUA-Nigeria din bazinul Lacului Ciad nu este doar un raid antiterorist — este un test de forță și un avertisment: „Avem capacitatea, avem partenerul local, avem legitimitatea luptei antiteroriste. Restul e doar o chestiune de timing”.

Întrebarea nu mai este dacă va exista o intervenție în Mali, ci când — și dacă Alianța Saheliană va autoriza-o sau va fi pur și simplu confruntată cu faptul împlinit.