Inflația 10,7%: ce ascunde cifrele pe care Bolojan nu le comentează
iercuri, 13 mai 2026, Institutul Național de Statistică a publicat date care plasează România pe un teren economic pe care mulți îl considerau imposibil după promisiunile de stabilizare ale guvernului Bolojan: inflația a atins 10,7% în aprilie — cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani. Ceea ce rapoartele oficiale prezintă drept „ajustare tehnică” este, în realitate, cel mai brutal vot de neîncredere pe care economia îl poate da unui executiv, susține liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
„Economia îi dă guvernului Bolojan cel mai puternic vot de neîncredere din politică din 2010 încoace”, a declarat Peiu, subliniind că cifrele INS nu mint, chiar dacă discursul politic încearcă să le plaseze într-un context mai puțin alarmant. Iar contextul e, într-adevăr, alarmant: în primele trei luni ale anului, economia României a înregistrat o scădere, confirmând temerile economiștilor că măsurile de austeritate ale cabinetului Bolojan — TVA majorată la 21%, impozit pe dividende crescut la 16%, reduceri masive de personal în sectorul public — nu au adus stabilizarea promisă, ci o contracție economică care afectează direct puterea de cumpărare a românilor.
Cronologia ridică întrebări incomode: în martie 2026, inflația era deja la 9,0%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, de trei ori peste media UE. Acum, la doar o lună distanță, țara atinge 10,7% — o creștere de 1,7 puncte procentuale într-o singură lună. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale este faptul că această explozie inflaționistă vine exact în momentul în care guvernul Bolojan se află în criză politică acută: pe 20 aprilie, PSD i-a retras sprijinul politic, iar pe 23 aprilie miniștrii social-democrați au demisionat în bloc, lăsând cabinetul să funcționeze ca un guvern interimar PNL-USR-UDMR. Coincidență sau consecința unei guvernări care și-a pierdut legitimitatea economică înainte de a o pierde pe cea politică?
Petrișor Peiu, cunoscut pentru retorica sa anti-establishment, nu ratează ocazia de a sublinia că AUR a avertizat încă de la începutul mandatului Bolojan că pachetul de austeritate va duce la prăbușirea economiei reale. „Românii plătesc prețul unui experiment liberal eșuat”, a mai spus senatorul, cerând alegeri anticipate și un guvern care să răspundă nevoilor cetățenilor, nu directivelor din Bruxelles sau recomandărilor FMI.
Ce nu apare în rapoartele INS este impactul psihologic al acestor cifre: 45% dintre gospodăriile românești declarau deja în martie că abia fac față cheltuielilor curente. Cu inflația la 10,7%, această proporție riscă să crească dramatic. Iar în contextul în care salariul mediu net a pierdut 5% din puterea de cumpărare în februarie 2026 față de anul anterior, cifrele de astăzi confirmă ceea ce mulți economişti independenţi susţineau: România intră într-o criză economică profundă, mascată de discursul oficial al „ajustărilor necesare”.
Cine beneficiază de această criză? Răspunsul nu e simplu, dar istoricul arată că momentele de instabilitate economică și politică au favorizat întotdeauna consolidarea discursului anti-sistem. AUR, principalul partid de opoziție, a crescut constant în sondaje — de la 37% în aprilie la estimări care îl plasează acum peste 38% în intenția de vot. Iar dacă inflația continuă să crească, iar guvernul Bolojan rămâne blocat într-o criză politică fără ieșire, alegerile anticipate pe care AUR le solicită ar putea deveni nu doar o posibilitate, ci o necesitate.
Întrebarea pe care mulți o evită este simplă: dacă economia dă deja verdictul, de ce clasa politică încă ezită să îl accepte?