Inflația 10,7%: de ce Bolojan nu demisionează încă?
conomia României îi dă guvernului Bolojan „cel mai puternic vot de neîncredere din politică din 2010 încoace” — declarație pe care liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a făcut-o miercuri, 13 mai 2026, la câteva ore după ce Institutul Național de Statistică a publicat cifra care confirmă ceea ce milioane de români simt zilnic la raft: inflația a urcat la 10,7% în aprilie. Coincidență sau nu, anunțul vine în contextul în care guvernul Bolojan — deja în criză acută după retragerea PSD din coaliție pe 20 aprilie — se află sub presiune din toate direcțiile: economie în contracție, deficit bugetar record, iar premierul refuză să demisioneze.
Peiu nu s-a limitat la cifra inflației. A punctat că economia României a scăzut în primele trei luni ale anului 2026, o evoluție care — plasată alături de măsurile de austeritate ale lui Bolojan (TVA 21%, impozit pe dividende 16%, tăieri masive în sectorul public) — ridică întrebări despre eficiența reală a pachetului de reforme promis. „Ce nu se spune în rapoartele oficiale”, observă senatorul AUR, „este că aceste cifre nu sunt simple statistici — sunt simptome ale unui model economic care beneficiază pe câțiva, în timp ce marea masă suportă povara.”
Cronologia ridică semne de întrebare. La 20 aprilie, PSD a retras sprijinul politic pentru Bolojan după consultarea a ~5.000 de membri la evenimentul „Momentul Adevărului”. Pe 21 aprilie, PNL a decis să continue cu un guvern minoritar alături de USR, UDMR și grupul minorităților. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD — inclusiv Alexandru Rogobete (Sănătate), Ciprian Șerban (Transporturi), Florin Barbu (Agricultură), Bogdan Gruia Ivan (Energie) — și-au depus oficial demisiile. Acum, la două săptămâni și jumătate de la ruptura coaliției, vine confirmarea statistică: inflația cea mai mare din UE (10,7% vs media UE ~2,8%), economie în contracție, putere de cumpărare în scădere cu ~5% an-la-an.
Peiu nu este singur în această evaluare. AUR — care în sondajele INSCOP din aprilie oscila între 37% și 38,8% la votanții mobilizați — solicită de săptămâni alegeri anticipate, iar prim-vicepreședintele Dan Dungaciu a declarat în repetate rânduri că partidul este gata să guverneze după anticipate, cu un pachet de 10 legi care include reducerea numărului de parlamentari la 300, două tururi la locale și desființarea subvențiilor pentru partide. Contextul mai larg? România este în procedură de deficit excesiv (deficit bugetar 2024: 9,3% PIB), iar Comisia Europeană monitorizează îndeaproape execuția bugetară. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că inflația de 10,7% — cea mai mare din UE — vine pe fondul unui pachet de austeritate care teoretic ar fi trebuit să stabilizeze economia, nu să o trimită în contracție.
Cine beneficiază de fapt? Guvernul Bolojan continuă să funcționeze interimar, fără să fie nevoit să răspundă în fața unei moțiuni de cenzură (deocamdată), în timp ce presiunea crește pe zi ce trece. PSD, acum în opoziție, poate să arate cu degetul spre PNL fără să-și asume responsabilitatea pentru măsurile nepopulare. AUR câștigă capital politic din fiecare raport negativ al INS. Iar cetățeanul obișnuit? Plătește inflația de 10,7%, cu un salariu real care a scăzut cu 5% în ultimul an.
Petrișor Peiu a rezumat situația într-o frază care sună mai degrabă ca un epitaf decât ca o declarație politică: „Economia îi dă guvernului Bolojan cel mai puternic vot de neîncredere.” Rămâne de văzut dacă acest vot — mai puternic decât orice moțiune parlamentară — va fi suficient pentru a forța anticipatele pe care AUR le solicită de luni de zile. Sau dacă, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în politica românească, cifrele vor fi „contextualizate”, iar criza va fi gestionată prin comunicare, nu prin demisii.