Studiul pe cărbune al României, respins de Bruxelles: ce nu se spune

n studiu tehnic pe care Transelectrica l-a grăbit special ca să demonstreze un lucru esențial pentru securitatea energetică a României — că fără cărbune riscăm pene majore de curent — a fost, potrivit informațiilor vehiculate, respins din start de Comisia Europeană. Oficial, decizia e prezentată ca o simplă evaluare tehnică. Neoficial, ridică o întrebare mai incomodă: cine decide, de fapt, ce înseamnă „adecvanță energetică” pentru un stat membru — statul respectiv, sau Bruxelles-ul?

Conform relatării, Transelectrica a depus eforturi considerabile pentru a finaliza rapid acest studiu de adecvanță, documentul prin care specialiștii români urmau să arate, cu date concrete, ce se întâmplă dacă țara renunță complet la cărbune fără o alternativă solidă pregătită din timp. Concluzia sugerată în articol este una tranșantă: fără cărbune, România riscă literalmente să rămână fără curent electric în anumite scenarii.

Cine a evaluat, de fapt, studiul?

Sursa articolului original ridică un aspect care nu apare în comunicatele oficiale ale Comisiei Europene: dacă instituția europeană avea, în componența ei, expertiza tehnică necesară pentru a evalua corect un studiu de adecvanță energetică atât de specific pentru infrastructura românească. Este o întrebare legitimă — deciziile privind mixul energetic al unei țări presupun cunoașterea detaliată a rețelei, a capacităților de producție și a vulnerabilităților locale, nu doar aderarea la principii generale de politică climatică.

Context mai larg: tensiunea dintre statele membre din estul Europei, care depind încă semnificativ de cărbune și gaz, și obiectivele climatice impuse la nivel comunitar prin Green Deal nu este nouă. Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că această fricțiune are și o dimensiune geopolitică — renunțarea forțată la surse energetice tradiționale, fără o tranziție reală pregătită, lasă statele vulnerabile expuse la fluctuațiile pieței externe de energie și la presiuni din partea unor furnizori care nu sunt neapărat aliați.

Cine beneficiază de o Românie dependentă energetic?

Coincidență sau nu, discuția despre eliminarea cărbunelui vine într-un moment în care România se confruntă deja cu o presiune economică fără precedent — inflație record în UE, deficit bugetar peste ținte și o criză politică prelungită care lasă țara fără un guvern pe deplin funcțional capabil să negocieze ferm cu partenerii europeni. Cronologia ridică întrebări: într-un moment de vulnerabilitate instituțională internă, deciziile impuse din exterior privind infrastructura energetică critică ar trebui analizate cu și mai multă atenție, nu mai puțină.

Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor insista pe republicarea sau reevaluarea studiului de adecvanță, sau dacă decizia Comisiei Europene va fi acceptată tacit, fără o dezbatere publică reală asupra consecințelor pentru siguranța energetică națională.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)