Planul Trump pentru Gaza: Netanyahu spune nu. Cine blochează pacea?

eea ce Casa Albă a prezentat drept un acord istoric pentru dezarmarea Hamas și retragerea israeliană din Gaza s-a dovedit, la doar câteva săptămâni distanță, a fi mai fragil decât s-a lăsat impresia — premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins public, pe 9 august, planul de pace susținut de președintele american Donald Trump, afirmând că Israelul nu se va retrage din Gaza până când Hamas nu va fi “cu adevărat” dezarmat, nu “fictiv”.

Cronologia merită o privire atentă. În iulie, Trump a anunțat pe Truth Social că s-a ajuns la un acord pentru dezarmarea completă a Hamas și a altor grupări armate din Gaza, parte a unui plan implementat în etape: pe măsură ce dezarmarea avansează, forțele israeliene urmau să se retragă, iar o Forță Internațională de Stabilizare, împreună cu o nouă poliție palestiniană, ar fi preluat responsabilitatea securității. Gaza ar fi fost, în final, guvernată de un nou guvern palestinian, sub coordonarea așa-numitului Board of Peace — organizație internațională prezidată chiar de Trump, cu membri fondatori precum SUA, Israel, Egipt, Qatar, Arabia Saudită, Turcia și peste 20 de alte state.

Ce nu se spune în comunicatele oficiale

La deschiderea ședinței de guvern din 9 august, Netanyahu a declarat că dezarmarea trebuie să includă toate armele Hamas și să fie reală, nu simbolică. A adăugat că Israelul discută cu Statele Unite, iar unele propuneri americane sunt acceptabile, altele nu — o formulare diplomatică ce lasă loc de interpretare, dar care confirmă, de fapt, o fractură reală între Washington și Ierusalim pe detaliile aplicării planului. Coincidență sau nu, respingerea vine chiar în perioada în care presiunea internațională pentru încheierea conflictului atinsese un vârf mediatic.

Netanyahu a mai spus că forțele israeliene vor continua să acționeze împotriva amenințărilor la adresa trupelor și civililor israelieni și a exclus categoric înființarea unui stat palestinian: “Atâta timp cât sunt prim-ministru, un stat palestinian nu va fi înființat, nici în Gaza, nici în Iudeea și Samaria”, a afirmat el.

Frontul din Liban, o altă piesă a puzzle-ului

Premierul israelian a abordat și dosarul iranian, promițând că va preveni obținerea armei nucleare de către Iran, precum și operațiunile militare din Liban, descrise ca fiind orientate spre “eliminarea amenințărilor”. Israelul desfășoară deja operațiuni în sudul Libanului: doi rezerviști israelieni au fost uciși și alți patru grav răniți în operațiuni recente, potrivit armatei israeliene, iar autoritățile libaneze susțin că un atac israelian a ucis o persoană și a rănit alte 12 în orașul Tibnin — atac precedat, se spune, de un avertisment de evacuare pentru locuitori.

Aceste incidente au loc chiar în timp ce Statele Unite conduc discuții menite să reducă ostilitățile la frontiera Israel-Liban și să avanseze un acord de pace mai amplu. Oficialii americani afirmă că discuțiile includ dezarmarea Hezbollah și a altor grupări susținute de Iran, redesfășurarea forțelor israeliene din sudul Libanului și implementarea unei “zone-pilot” prin care responsabilitățile de securitate ar fi transferate armatei libaneze.

Cine beneficiază de pe urma acestei ambiguități calculate? Pe termen scurt, blocajul îi permite lui Netanyahu să evite presiunea internă a coaliției sale, dominată de voci care se opun oricărei concesii teritoriale. Pe termen lung, întârzierea implementării planului Trump ridică întrebarea firească: câte dintre aceste “acorduri istorice” anunțate cu surle și trâmbițe rezistă, de fapt, testului realității de pe teren — și cui îi convine, în definitiv, ca războiul să continue cu încă un episod, încă o etapă, încă o negociere fără sfârșit?

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)