
Hormuz la 6 nave pe zi: cine profită de blocajul petrolier

ficial, prăbușirea traficului naval prin Strâmtoarea Hormuz la doar șase vase luni este prezentată drept o simplă consecință a tensiunilor militare din regiune — dar cronologia ultimelor două luni arată un tipar prea regulat ca să fie doar coincidență: de fiecare dată când apar speranțe de negociere între SUA și Iran, traficul crește brusc, iar de fiecare dată când negocierile se prăbușesc, la fel se întâmplă și cu numărul navelor. Cine beneficiază de această oscilație perfect sincronizată cu jocul diplomatic?
Potrivit datelor de shipping Kpler, citate de Reuters marți, luni doar șase nave comerciale au tranzitat Strâmtoarea Hormuz în ambele direcții — o scădere drastică față de media ultimelor zece zile, de 11 nave pe zi. Patru vase au intrat în Golful Persic, iar alte două au ieșit. Datele Bloomberg oferă o imagine ușor diferită, dar la fel de sumbră: doar o navă a ieșit, ceea ce duce totalul tranzitărilor comerciale de luni la cinci.
Ce se transporta, de fapt
Printre navele care au intrat se numărau două petroliere de produse goale, iar la ieșire — un mic transportator de GNL și un tanc cu combustibil rezidual, ambele îndreptate spre cumpărători externi cu produse energetice. La Bab el-Mandeb, punctul strategic dintre Marea Roșie și Marea Arabică, traficul a rămas neschimbat luni, la aproximativ 24 de vase, media ultimelor zece zile — un detaliu care ridică o întrebare firească: de ce colapsul e concentrat exact la Hormuz, punctul prin care trece o mare parte din exporturile petroliere ale Golfului, și nu în restul rutelor maritime din regiune?
Traficul prin Hormuz a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele două luni, pe fondul îngrijorărilor de securitate amplificate de atacuri recente asupra navelor și de amenințări persistente la adresa transportului maritim. Ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în rapoartele oficiale este că această situație vine după un episod scurt de relaxare, între mijlocul lunii iunie și începutul lui iulie, când traficul crescuse temporar odată cu deschiderea parțială a strâmtorii — parte a unui memorandum de înțelegere SUA-Iran care între timp a murit complet. De la acel moment, traficul tuturor tipurilor de vase, inclusiv al celor comerciale, s-a prăbușit la un minim de două luni, chiar la finalul lunii iulie.
Un joc de putere cu miză globală
Situația de securitate s-a deteriorat vizibil în ultimele două săptămâni: Iranul pare determinat să exercite control direct asupra vaselor care tranzitează Hormuz, în timp ce houthii aliați Iranului amenință transporturile legate de Arabia Saudită în Marea Roșie și la Bab el-Mandeb. Coincidență sau nu, escaladarea survine exact în perioada în care negocierile diplomatice s-au blocat din nou — un tipar care merită urmărit, mai ales având în vedere impactul direct asupra piețelor globale de energie și, implicit, asupra facturilor pe care le plătesc și românii la pompă.
Bank of America a avertizat la începutul acestei săptămâni că traficul prin Hormuz trebuie să revină la aproape nivelurile dinaintea războiului — între 80 și 100 de nave pe zi — doar pentru a stabiliza piețele de energie. În prezent, doar 5 până la 10 nave pe zi trec prin strâmtoare, comparativ cu aproximativ 140 înainte de conflict, a declarat Francisco Blanch, șeful departamentului de cercetare pentru mărfuri și derivate al Bank of America, într-o intervenție la CNBC luni. Diferența e uriașă, iar întrebarea rămâne: cât timp mai poate fi susținută o asemenea blocadă parțială înainte ca prețurile globale la petrol să resimtă un șoc pe care, de această dată, nimeni nu va putea să-l explice doar prin „tensiuni regionale”?
Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.