Inflația 10,7%: ce ascund cifrele care aruncă România în criză

n timp ce Guvernul Bolojan încearcă să mențină aparențele unui plan de redresare economică, datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică spun o cu totul altă poveste: inflația a atins 9% în martie 2026, cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat că „economia îi dă guvernului Bolojan cel mai puternic vot de neîncredere din politică din 2010 încoace” — o referință directă la criza financiară care a răsturnat guverne și a declanșat proteste de stradă.

Coincidență sau nu, datele INS apar exact în contextul în care cabinetul Bolojan funcționează în regim interimar, după ce PSD a retras sprijinul politic pe 20 aprilie și miniștrii social-democrați au demisionat pe 23 aprilie. Întrebarea pe care nimeni din coaliția PNL-USR-UDMR nu o pune public: cine beneficiază de fapt de această criză economică care paralizează guvernul?

Peiu a subliniat că România înregistrează dificultăți economice în primele trei luni ale anului — deși cifrele exacte ale PIB-ului pentru trimestrul I nu au fost încă detaliate în declarația sa. Contextul este însă limpede: inflația de 9% vine după o serie de măsuri de austeritate implementate de Bolojan — TVA majorată la 21%, impozit pe dividende crescut la 16%, reduceri masive de personal în sectorul public. Măsuri care, teoretic, ar fi trebuit să stabilizeze economia.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: România se află deja sub procedură de deficit excesiv, cu un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. În martie 2026, inflația era de 9%, reprezentând cel mai înalt nivel din UE. Pentru comparație, media inflației în UE se situează undeva sub 3% — România depășește de peste trei ori acest prag.

Liderul AUR a mai punctat că aceste cifre reprezintă un semnal clar: politicile economice ale guvernului Bolojan au eșuat. „Astăzi, economia îi dă Guvernului Bolojan cel mai puternic vot de neîncredere”, a spus Peiu, adăugând că doar alegerile anticipate pot oferi o soluție reală. AUR, care în sondajele recente se situează în jurul valorii de 37-38%, solicită insistent organizarea de alegeri parlamentare anticipate, considerând că actualul executiv nu mai are legitimitate.

Cronologia ridică semne de întrebare: guvernul Bolojan a implementat măsuri de austeritate dure, promițând stabilizare. În loc de stabilizare, inflația a explodat la cel mai înalt nivel din UE. PSD a retras sprijinul exact când cifrele economice au început să devină publice. Cine a știut ce și când? Și mai important: cine are de câștigat dintr-un guvern interimar blocat, incapabil să ia decizii majore în plină criză economică?

Pentru milioane de români, inflația de 9% înseamnă un lucru simplu: puterea de cumpărare continuă să scadă. Salariul mediu net pierde teren în fața prețurilor, iar 45% din gospodăriile românești declară deja că abia fac față cheltuielilor lunare. În acest context, declarația lui Peiu nu este doar retorică politică — este o reflectare a unei realități pe care guvernanții preferă să o minimizeze.