SUA relaxează sancțiunile pe petrolul rusesc: coincidență sau plan?

dministrația Trump a reînnoit pe 17 aprilie o derogare cheie de la sancțiuni, permițând țărilor să achiziționeze petrol rusesc blocat pe mare — o mișcare care răspunde presiunilor urgente din Asia, dar care inversează poziția pe care secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, o declarase cu doar două zile înainte. Ceea ce oficial este prezentat ca un răspuns umanitar la creșterea costurilor energetice ascunde o realitate mai complexă: jocul de echilibru al Washingtonului între presiunea maximă asupra Iranului și nevoia de a menține piețele energetice stabile.

Departamentul Trezoreriei SUA, prin Biroul de Control al Activelor Străine (OFAC), a emis vineri Licența Generală 134B, autorizând tranzacții legate de petrolul brut și produsele petroliere rusești încărcate pe nave până la acea dată. Derogarea este valabilă până pe 16 mai și înlocuiește o licență anterioară care a expirat pe 11 aprilie.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: miercuri, Bessent declarase reporterilor că administrația nu va prelungi derogarea anterioară, semnalând aparent o poziție mai fermă privind exporturile energetice rusești. Reversarea a venit brusc, în doar 48 de ore — cronologia ridică semne de întrebare despre ce s-a schimbat în culise.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat: „Pe măsură ce negocierile cu Iranul accelerează, Trezoreria vrea să se asigure că petrolul este disponibil pentru cei care au nevoie de el.” Derogarea legată de Rusia exclude însă tranzacțiile către Iran, Cuba și Coreea de Nord — o distincție care subliniază prioritățile geopolitice ale Washingtonului.

Prețurile globale ale petrolului au scăzut cu 9% vineri, ajungând la aproximativ 90 de dolari pe baril, după ce Iranul a redeschis temporar Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic de tranzit petrolier în Golf. Trump a discutat despre petrol într-un apel telefonic marți cu premierul indian Narendra Modi, un cumpărător major de petrol rusesc. Războiul din Iran a costat New Delhi accesul la aproximativ 3 milioane de barili pe zi care tranzitau anterior prin Strâmtoarea Hormuz.

Conflictul, care intră în a opta săptămână sâmbătă, a deteriorat peste 80 de instalații petroliere și de gaze din Orientul Mijlociu. Teheranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă blocada recentă a Marinei SUA asupra porturilor iraniene continuă.

Chiar înainte de reversarea de vineri, Trezoreria declarase că se mișcă agresiv pentru a menține „presiunea maximă” asupra Iranului în cadrul campaniei „Economic Fury” și că nu va reînnoi o derogare separată privind vânzările de petrol iranian. Juxtapunerea strângerii sancțiunilor iraniene în timp ce se relaxează restricțiile pe petrolul rusesc subliniază presiunile concurente asupra politicii energetice a administrației.

Decizia de vineri urmează unei serii de ajustări de politică energetică pe care Washingtonul le-a făcut de când operațiunile militare SUA-Israel împotriva Iranului au început la sfârșitul lui februarie. Pe 6 martie, Bessent a declarat că SUA ar putea lua în considerare relaxarea sancțiunilor pe mai mult petrol rusesc după ce a acordat Indiei o derogare de 30 de zile pentru achiziționarea de petrol brut rusesc. Câteva zile mai târziu, pe 9 martie, Trump a spus că Washingtonul va renunța la sancțiunile legate de petrol pentru unele țări.

„Căutăm să menținem prețurile petrolului scăzute,” a declarat el într-o conferință de presă la Miami, adăugând că prețurile au crescut artificial din cauza conflictului. Pe 18 martie, Trezoreria a relaxat sancțiunile asupra companiei de petrol și gaze de stat din Venezuela, permițând companiilor americane să facă afaceri cu firma în contextul reducerii aprovizionării cu petrol în timpul războiului din Iran. A doua zi, Bessent a declarat că SUA ar putea ridica sancțiunile pe petrolul iranian aflat în tranzit pentru a consolida aprovizionarea și a stabiliza prețurile energiei. O derogare pe petrolul iranian, emisă pe 20 martie, a permis în cele din urmă aproximativ 140 de milioane de barili să ajungă pe piețele globale.

Cine beneficiază de fapt? India, China și alte economii asiatice dependente de importuri energetice ieftine — dar și Rusia, care continuă să vândă petrol pe piețe paralele în ciuda sancțiunilor occidentale. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: dacă presiunea maximă asupra Iranului e prioritatea numărul unu, de ce se relaxează simultan presiunea asupra Rusiei? Conexiunile dintre aceste decizii și negocierile din culise rămân, oficial, neconfirmate.