Strategul democrat James Carville: planul pentru putere perpetuă
trategul democrat american James Carville a dezvăluit public planul pentru reconfigurarea sistemului politic SUA — adăugarea a două noi state (Washington D.C. și Puerto Rico) și extinderea Curții Supreme de la 9 la 13 judecători, pentru a asigura o majoritate progresistă permanentă. “F**k it. Eat our dust”, a spus Carville în podcastul său cu Al Hunt, adăugând că democrații ar trebui să nu discute planul în campanie, ci să-l implementeze imediat după preluarea puterii. Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: această strategie nu e improvizație — e o foaie de parcurs discutată de ani în cercurile progresiste pentru a neutraliza orice alternare politică viitoare.
Carville, veteranul campaniilor democrate din era Clinton, a fost explicit: “Dacă democrații câștigă președinția și ambele camere ale Congresului, cred că în prima zi ar trebui să facă Puerto Rico și D.C. state, și să extindă Curtea Supremă la 13 judecători. Don’t run on it. Don’t talk about it. Just do it.” Coincidență sau nu, exact în aceeași săptămână, New Jersey a ales-o pe Analilia Mejia — o radicală care a candidat explicit pe promisiunea de a “packa” Curtea Supremă și de a implementa reforme constituționale profunde.
Profesorul de la Harvard Michael Klarman a articulat logic această strategie încă din 2020: “Republicanii nu vor mai câștiga niciodată o altă alegere” — dar doar dacă Curtea Supremă nu blochează reformele. Soluția? Curtea trebuie “împachetată” preventiv cu judecători progresisti. Carville însuși a explicat mecanismul: “Un democrat va fi ales în 2028. Președintele democrat va anunța un comitet consultativ special pentru reforma Curții Supreme. Vor reconfigura numărul de judecători de la 9 la 13. Asta se va întâmpla, oameni buni.”
Cronologia ridică întrebări: de ce această urgență pentru reconfigurare, când judecătorii conservatori au votat împotriva administrației în cazuri majore? Răspunsul nu e despre echilibru juridic — e despre garantarea că viitoarele schimbări structurale (multe considerate neconstituționale de juristi independenți) vor trece fără obstacole. Carville și aliații săi nu caută o Curte imparțială — caută o Curte care să valideze automat agenda progresistă, indiferent de legalitate.
Ceea ce nu se spune: sondajele arată că majoritatea americanilor se opun atât “court packing”-ului, cât și transformării Washington D.C. în stat. De aceea Carville recomandă candidaților să tacă despre plan și să candideze ca “moderați” — exact strategia folosită de Abigail Spanberger în Virginia, care a câștigat ca moderată și apoi a votat pentru reforme radicale de redistribuire electorală. Președinta Asociației Naționale a Educației, Becky Pringle, a rezumat mentalitatea: scopul nu e dezbaterea publică — e acțiunea imediată, înainte ca oamenii să realizeze ce se întâmplă.
Ironia zdrobitoare: aceste schimbări ar veni după aniversarea a 250 de ani de la cel mai longeviv sistem democratic din istorie. Dar democrații nu vor ca publicul să decidă prin referendum — vor ca Congresul și instanțele să impună schimbările. Întrebarea rămâne: poate “politica furiei” convinge un popor să distrugă sistemul care i-a adus secole de stabilitate și prosperitate? Cine beneficiază de fapt de această destabilizare — cetățenii obișnuiți sau elitele care vor să consolideze puterea pentru generațiile viitoare?