Ivermectina și cancerul: studiul pe care Big Pharma îl ignoră

n studiu recent coordonat de dr. McCullough și echipa sa de la The Wellness Company explorează potențialul terapeutic al ivermectinei — medicamentul care a stârnit controverse globale în pandemie — în tratamentul cancerului, atunci când este utilizată împreună cu mebendazolul. Această cercetare apare în contextul în care ivermectina rămâne medicament esențial OMS pentru paraziți, iar criticile din ultimii ani au vizat utilizarea sa neautorizată în COVID-19, nu cercetarea oncologică.

Dr. Peter McCullough, cardiolog și epidemiolog cunoscut pentru pozițiile sale critice față de protocoalele medicale mainstream, concentrează resursele The Wellness Company pe explorarea sinergiei dintre ivermectina — un antiparazitar folosit de decenii — și mebendazol, un alt medicament antihelmintic. Ambele substanțe au fost studiate în contexte oncologice experimentale, dar niciodată la scară largă în sistemele de sănătate occidentale.

Cronologia ridică întrebări: ivermectina este medicament esențial OMS. Descoperitorii săi (Satoshi Ōmura și William C. Campbell) au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2015 pentru descoperiri privind terapiile antiparazitare. Medicamentul a devenit subiect de controverse pe platformele sociale și în presa mainstream după ce medici independenți au sugerat utilizarea sa în protocoale COVID-19. Acum, când interesul pentru alternative terapeutice în oncologie crește — și când trusturile farmaceutice înregistrează profituri record din terapiile biologice extrem de scumpe — un studiu care propune medicamente generice ieftine devine brusc „revoluționar”. Coincidență?

Mebendazolul, utilizat de obicei împotriva paraziților intestinali, a demonstrat în studii preclinice capacitatea de a inhiba angiogeneza tumorală și de a induce apoptoza în celulele canceroase. Ivermectina, la rândul său, a fost legată de mecanisme antiproliferative și de modulare a căilor de semnalizare celulară implicate în cancer. Ceea ce nu se spune: ambele costă câțiva dolari pe tratament, comparativ cu zeci sau sute de mii de dolari pentru imunoterapii sau inhibitori de kinaze.

The Wellness Company, fondată de dr. McCullough alături de alți medici care au contestat narativele oficiale din pandemie, operează în afara sistemului medical convențional — o poziție care îi conferă libertate de cercetare, dar și expunere la atacuri din partea industriei farmaceutice și a organismelor de reglementare. Cine beneficiază de menținerea statusului quo în tratamentele oncologice? Răspunsul se măsoară în miliarde de dolari anual.

Context mai larg: în România, accesul la terapii oncologice inovatoare rămâne limitat de liste de compensare restrictive și de lipsa fondurilor CNAS. În acest context, cercetările asupra medicamentelor generice repoziționabile ar putea reprezenta o alternativă viabilă — dacă, desigur, vor trece de barierele regulatory. Dar asta presupune ca cineva să fie interesat de soluții accesibile, nu doar de brevete profitabile.

Studiul se află încă în faze incipiente, iar validarea sa clinică va necesita timp și resurse. Dar simpla existență a acestei direcții de cercetare ridică o întrebare pe care sistemul medical oficial preferă să o evite: de câte ori am ignorat soluții simple și ieftine în favoarea unor protocoale complexe și extrem de scumpe? Și cine decide ce se cercetează și ce nu?