Închiderea Realitatea TV: ce nu se spune despre semnalul trimis

utoritățile de la București au închis azi postul de televiziune Realitatea TV — o decizie care, dincolo de motivele oficiale invocate, trimite un semnal îngrijorător către teritoriile istorice românești din afara granițelor actuale, în special Basarabia. Ceea ce se prezintă ca o măsură administrativă standard ridică întrebări despre libertatea presei în context geopolitic tensionat.

Ștefan Secăreanu, jurnalist basarabean, a reacționat dur la această decizie, calificând-o drept „exemplu prost al Bucureștiului mai ales pentru noi, cei din Basarabia și din celelalte teritorii rupte de la România”. În declarația sa, Secăreanu subliniază un principiu fundamental: „Ca ziarist, nu am acceptat niciodată închiderea unui sau altui post TV sau Radio, indiferent de orientarea lor politică sau geopolitică, indiferent de stăpânii lor din umbră.”

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce tocmai acum, într-un moment în care discursul public din România devine din ce în ce mai polarizat, o decizie de acest gen capătă valențe simbolice atât de puternice? Pentru comunitățile românești din Basarabia, unde libertatea presei rămâne o luptă zilnică sub presiunea autorităților de la Chișinău și a influenței rusești, gestul Bucureștiului poate fi interpretat ca o legitimare a cenzurii.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este impactul psihologic al acestei măsuri asupra românilor din afara granițelor. Când capitala României — considerată model democratic pentru diaspora istorică — închide un post de televiziune, indiferent de motivele tehnice sau legale invocate, mesajul perceput în Basarabia, Bucovina de Nord sau Ținutul Herța devine toxic: „Nici aici libertatea de expresie nu mai e garantată.”

Coincidență sau nu, decizia vine într-un context în care guvernul Bolojan navighează deja pe ape tulburi, cu un deficit bugetar record și tensiuni interne în coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Cine beneficiază de această distragere a atenției? Și de ce tocmai un post cu audiență semnificativă în rândul publicului sceptic față de narațiunea mainstream?

Secăreanu nu e singurul care trage semnalul de alarmă. În cercurile jurnalistice din Basarabia, decizia e privită ca o confirmare a ceea ce mulți suspectau: că limitele libertății de expresie se strâmt și în România, nu doar în republicile ex-sovietice. Iar când Bucureștiul dă astfel de exemple, argumentele unioniștilor din Republica Moldova se subțiază periculos.

Rămâne de văzut dacă această decizie va fi contestată în instanță și dacă va exista o reacție publică semnificativă. Ceea ce e cert: pentru românii din afara granițelor, imaginea României ca bastion al libertății de expresie tocmai a primit o lovitură pe care propaganda adversă o va exploata din plin.