FMI înjumătățește creșterea României: ce ascund cifrele oficiale

ondul Monetar Internațional înjumătățește prognoza de creștere economică a României — de la 1,4% la 0,7% — în timp ce inflația reală atinge 10% (de 4-5 ori media UE de 2,2%), iar șomajul previzionat urcă la 6%. Ceea ce rapoartele oficiale nu subliniază: România intră în stagflație, o capcană economică din care ieșirea necesită mult mai mult decât măsurile pompieristice ale guvernului Bolojan.

Stagflația — combinația toxică între inflație ridicată și creștere economică aproape nulă — pune economiștii în fața unui paradox: orice încercare de reducere a inflației crește automat șomajul, iar orice stimul artificial al economiei amplifică inflația. Un cerc vicios pe care actuala guvernare, prin măsurile sale de austeritate (TVA la 21%, reduceri de personal public cu ~20%), pare să-l adâncească în loc să-l rupă.

Volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu 6,2% în urma austerității, iar sectorul non-alimentar s-a prăbușit cu aproape 10% — cifre care subțiază baza bugetară și forțează împrumuturi mai mari, perpetuând exact criza pe care guvernul pretinde că o combate. Prețul energiei a scăpat de sub control, iar politicile economice ale coaliției PSD-PNL-USR-UDMR — care, dincolo de schimbările cosmetice de configurație, păstrează aceiași oameni la comandă — par să perpetueze regimul economic al erei Iohannis.

Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: Bulgaria, singurul stat UE care se afla sub România la indicatori economici, ne depășește acum în regim de viteză. Dacă în 2025 România a avut creștere de 0,7%, Bulgaria a înregistrat 3,1%. În 2026, România menține 0,7%, Bulgaria atinge 2,8%. La inflație: România 7,3% (2025) și 10% astăzi, Bulgaria doar 3,5% (2025) și 3,8% (2026). Deficitul bugetar: România 8%, Bulgaria 3,9%. Șomajul: România 6%, Bulgaria 3,6%.

Cronologia ridică întrebări: de ce un guvern care se prezintă drept „reformist” nu contestă în justiție, ca Polonia, plata de 666 milioane euro către Pfizer? De ce își asumă achiziții de armament de 17 miliarde euro în timp ce mediul de afaceri este sufocat de austeritate? Cine beneficiază de fapt de această configurație economică?

Concluzia logică — pe care puțini o rostesc în spațiul public — este că actuala coaliție fie nu reușește, fie nu își propune să obțină performanță economică reală sau să reformeze instituțiile statului. Ambele variante sunt grave. Soluția ar putea veni doar dintr-o reconfigurare parlamentară care să permită oamenilor care se pricep — și care mai și iubesc țara — să adopte măsuri clare de redresare economică, nu doar cosmetizări bugetare care joacă cu banii românilor.