Extradare din Brazilia: rețeaua de trafic uman care vizează SUA

n cetățean din Bangladesh, descris de Departamentul de Justiție american (DOJ) drept un „prolific” traficant de persoane, a fost extrădat din Brazilia și a compărut luni într-o sală de judecată federală din Laredo, Texas — un caz care ridică semne de întrebare despre amploarea reală a rețelelor de smuggling care operează în America Latină și vizează frontiera SUA. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: de ce tocmai Brazilia a devenit un hub atât de important pentru aceste operațiuni, și cine altcineva din regiune facilitează acest trafic la scară industrială.

Saiful Islam, în vârstă de 39 de ani, este acuzat în Districtul de Sud al statului Texas că a făcut parte dintr-o conspirație care a introdus ilegal numeroși imigranți prin America Centrală până în Statele Unite, potrivit declarației DOJ. „Islam a participat la o operațiune de trafic de persoane de amploare”, a precizat agenția americană.

Cetățeanul din Bangladesh ar fi ajutat și alți traficanți prin facilitarea călătoriei imigranților ilegali din São Paulo, Brazilia, și din alte locații din America de Sud, America Centrală și Mexic — instruindu-i în final cum să traverseze ilegal râul Rio Grande sau să sară gardul de la frontieră. Cronologia ridică întrebări: de ce autoritățile braziliene au permis acestei rețele să opereze atât de mult timp din São Paulo, unul dintre cele mai supraveghete orașe din lume?

Acuzațiile împotriva lui Islam includ conspirație pentru introducerea unui străin în Statele Unite, mai multe capete de acuzare pentru introducerea unui străin în SUA în scopul obținerii de câștiguri financiare, și conspirație pentru încurajarea sau inducerea unui străin să intre în Statele Unite, conform declarației DOJ. El riscă, de asemenea, amenzi de potențial sute de mii de dolari.

O condamnare pentru capătul de acuzare privind introducerea unui străin în Statele Unite în scopul obținerii de câștiguri financiare presupune o pedeapsă minimă obligatorie de trei până la cinci ani de închisoare, în funcție de factori suplimentari, și un maxim de 15 ani. Islam ar putea primi o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare pentru celelalte două acuzații, dacă va fi găsit vinovat.

În dosarul online al lui Islam nu apare încă un avocat desemnat; dosarul său a fost repartizat unui judecător în august 2020 — ceea ce înseamnă că investigația a durat aproape șase ani. Ce s-a întâmplat în acest interval? Câți alți imigranți au fost trecuți peste frontieră de această rețea în timp ce autoritățile „strângeau dovezi”?

Obiectivul principal al Joint Task Force Alpha este vizarea liderilor și organizatorilor de carteluri din America, Mexic și „țările Triunghiului Nordului” — Guatemala, El Salvador și Honduras, a precizat Departamentul de Justiție. Fosta procuroare generală Pam Bondi a anunțat în septembrie trecut o extindere a agenției pentru a acoperi Canada, Caraibe, frontierele maritime și alte zone. „Acest Departament de Justiție investighează și urmărește penal traficul de persoane mai agresiv ca niciodată”, a declarat Bondi.

Joint Task Force Alpha a arestat până în prezent peste 450 de lideri, organizatori și facilitatori naționali și internaționali ai traficului de persoane. Conform declarației DOJ de luni, activitatea agenției a dus la peste 395 de condamnări în SUA, peste 345 de „pedepse semnificative cu închisoarea” și confiscarea unor „active substanțiale”. Cifrele sună impresionant — dar cine beneficiază de fapt de pe urma acestor operațiuni? Și câte rețele continuă să funcționeze nedetectate în timp ce autoritățile se laudă cu „succese”?