Explozie la CET Vest: cronologia care ridică semne de întrebare

explozie puternică a zguduit dimineața CET Vest din București, urmată de un incendiu de proporții care a cuprins două transformatoare electrice — exact în momentul în care capitala se confruntă cu o criză energetică accentuată de măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan și presiunile europene pentru reducerea consumului. Coincidență sau consecință a investițiilor amânate sistematic de decenii?

Pompierii au intervenit de urgență cu numeroase autospeciale, inclusiv o unitate specială cu azot, pentru a limita dezastrul la cele două transformatoare afectate. Imagini video postate pe rețelele sociale arată flăcări uriașe ridicându-se deasupra centralei termice, în timp ce fumul negru acoperă zona de vest a Bucureștiului.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: CET Vest funcționează cu echipamente vechi de peste 40 de ani, iar rapoartele de audit din 2023 semnalau „uzură critică” a transformatoarelor electrice. Lucrările de modernizare, promise încă din 2019, au fost amânate succesiv — oficial din lipsă de fonduri, dar cronologia ridică întrebări despre prioritățile reale ale autorităților.

Incidentul survine la doar câteva săptămâni după ce Ministerul Energiei a anunțat că România va exporta gaze naturale din Neptun Deep începând cu 2027, în timp ce infrastructura energetică internă se degradează vizibil. Cine beneficiază de fapt de această discrepanță între capacitatea de export și neglijarea sistemelor locale?

Autoritățile locale nu au comunicat încă despre eventuale victime sau despre impactul asupra furnizării energiei termice în zonele deservite de CET Vest. Primăria Generală, condusă de Ciprian Ciucu, nu a emis până la această oră nicio declarație oficială, deși centrala asigură căldura pentru zeci de mii de bucureșteni din vestul capitalei.

Acest incident se adaugă unei liste lungi de avarii și incendii în infrastructura energetică românească — de la explozia de la Petromidia (2021) până la incidentele repetate de la centralele termice din țară. Întrebarea pe care nimeni nu pare să o pună: câte dintre aceste „accidente” sunt de fapt rezultatul unei politici deliberate de subfinanțare a infrastructurii critice?