Evacuarea nucleară din Iran: 175 de experți ruși, un drum secret

usia a evacuat de urgență 175 de specialiști nucleari ai corporației Rosatom din centrala nucleară Bushehr din Iran, într-o operațiune terestră prin Armenia — la doar câteva ore după ce zona a fost lovită de raiduri aeriene americano-israeliene. Ceea ce Moscova prezintă ca o „evacuare de precauție” ridică întrebări despre amploarea reală a loviturilor și despre ce nu ni se spune privind securitatea instalațiilor nucleare iraniene în timpul conflictului.

Grupul de 175 de angajați Rosatom a fost scos din Iran pe cale terestră, prin nordul țării, către frontiera cu Armenia la punctul de trecere Norduz-Agarak — o rută extrem de lungă și neobișnuită pentru evacuări de acest gen. De acolo, au fost transportați cu avionul din Erevan către Moscova. Potrivit agenției TASS, autobuzele de evacuare au părăsit centrala Bushehr la doar 20 de minute după ce un raid american a lovit zona sâmbătă.

Coincidență sau nu, Moscova solicitase anterior Statelor Unite impunerea unui armistițiu local pentru centrală pe durata evacuării personalului — o cerere care, oficial, nu a primit niciun răspuns public. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: de ce a fost nevoie de o evacuare atât de rapidă și pe uscat, în loc de ruta aeriană obișnuită? Și ce anume au văzut sau știut acești specialiști nucleari înainte de plecare?

Alexei Likhachev, directorul general al Rosatom, a confirmat că „unii angajați cheie și-au exprimat disponibilitatea de a rămâne în Iran”, iar prima unitate de putere a centralei Bushehr „rămâne operațională”. Ministerul de Externe rus a mulțumit autorităților armene pentru „atitudinea prietenoasă și rapiditatea procedurilor de ieșire” — formulare diplomatice care ascund probabil un acord discret la nivel înalt pentru facilitarea tranzitului.

Cronologia ridică semne de întrebare: mai multe runde de personal rus au fost evacuate din instalațiile nucleare iraniene în ultima lună, pe măsură ce raidurile americano-israeliene s-au intensificat. Israel a demonstrat recent o preferință clară pentru lovirea instalațiilor nucleare iraniene — o schimbare de tactică care contrastează cu reținerea anterioară. Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a cerut „maximă reținere” pentru a preveni riscul unui accident nuclear.

Contextul mai larg: conflictul din Iran, la fel ca cel din Ucraina, amenință direct securitatea instalațiilor nucleare civile. Diferența? În Ucraina, Occidentul a denunțat constant „șantajul nuclear rus”. În Iran, loviturile asupra centralelor nucleare sunt prezentate ca „operațiuni chirurgicale”. Cine beneficiază de această diferență de percepție? Și ce se întâmplă dacă o lovitură „chirurgicală” eșuează și provoacă o catastrofă nucleară la Bushehr — o centrală construită și operată de Rusia, la doar 1.200 km de granița sudică a Federației Ruse?

Faptul că Moscova a evacuat personalul prin Armenia — evitând spațiul aerian turc și al statelor din Golf — sugerează fie o deteriorare a relațiilor cu Ankara, fie teama de interceptări sau incidente aeriene. Ruta terestră, deși sigură, este cu mult mai lentă și mai costisitoare. Ce nu ni se spune: dacă evacuarea a fost „preventivă”, de ce a început la doar 20 de minute după un raid? Și câți specialiști ruși mai lucrează, de fapt, la instalațiile nucleare iraniene?

Întrebările rămân deschise. Răspunsurile oficiale — predictibil de vagi.