CNA închide posturi TV: precedent periculos sau control orchestrat?

onsiliul Național al Audiovizualului a retras licențele de emisie ale Realitatea Plus și Gold FM pentru neplata unor amenzi — o sancțiune pe care APADOR-CH o numește „pedeapsa capitală pentru un viciu de formă”, ridicând întrebări despre proporționalitatea măsurii și implicațiile ei pentru pluralismul mediatic într-o țară care se pretinde democratică. Ceea ce oficial apare ca o chestiune administrativă banală devine, în viziunea organizației de apărare a drepturilor omului, un precedent prin care libertatea de exprimare poate fi strangulată birocratic — fără cenzură directă, doar prin aplicarea rigidă a unor proceduri tehnice.

APADOR-CH nu și-a ascuns indignarea: „Închiderea televiziunii Realitatea TV și a postului de radio Gold FM reprezintă o absurditate birocratică similară pedepsei capitale pentru un viciu de formă. Legea audiovizualului, în măreția ei, cere ca amendatul nu numai să-și plătească amenzile, ci și să facă frumos, cu dovada plății, la doamna contabilă de la CNA. Dacă nu se întâmplă asta, pac, CNA le retrage licențele de emisie.”

Organizația subliniază că „dincolo de linia lor editorială, cu care unii sunt de acord și alții nu, suprimarea unor canale media dăunează grav libertății de exprimare și pluralismului presei într-o societate democratică și reprezintă un precedent periculos.” Întrebarea pe care mulți și-o pun în culise: cine beneficiază de reducerea vocilor critice din spațiul public? Cronologia măsurilor împotriva Realitatea Plus — suspendări repetate în ultimul an, toate sub conducerea aceluiași Consiliu condus de Mircea Toma — ridică semne de întrebare despre raportul dintre independența formală a CNA și presiunile politice informale.

APADOR-CH a cerut Parlamentului să modifice de urgență „aberația birocratică existentă în Legea audiovizualului” — un apel care pune în lumină fragilitatea mecanismelor de protecție a libertății presei într-o țară aflată sub procedură de deficit excesiv și presiuni externe crescânde. Coincidență sau nu, închiderea unor posturi care au promovat adesea narațiuni critice față de establishment vine într-un moment în care coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR consolidează controlul instituțional, iar sondajele arată o nemulțumire publică de peste 79% față de direcția în care merge România.

Ceea ce rămâne nesemnalat în rapoartele oficiale: legislația audiovizuală românească permite practic eliminarea unui post TV sau radio nu pentru conținut, ci pentru nerespectarea unor formalități administrative — o cale indirectă de control care nu lasă urme de cenzură directă, dar produce același efect. În contextul în care televiziunea rămâne sursa principală de informare pentru 80% din români, reducerea diversității vocilor mediatice nu e o chestiune tehnică — e o chestiune de putere. Cine decide ce se aude și ce nu, decide ce gândește publicul. Și asta, în orice societate care se pretinde deschisă, ar trebui să ne îngrijoreze mai mult decât o amendă neplătită.