Ce nu vi se spune despre cezarienele din România: studiile internaționale

n timp ce Primăria Capitalei și Colegiul Medicilor din România au luat decizii împotriva unor panouri de informare despre riscurile cezarienelor, studii publicate de American Journal of Obstetrics & Gynecology, Oxford Academic și Organizația Mondială a Sănătății confirmă exact ceea ce aceste instituții românești par să fi dorit să ascundă: riscurile majore ale cezarienelor asupra mamei și copilului. O coincidență? Sau o parte a unui tablou mai larg în care informarea publică deranjează anumite interese?

Autorii campaniei de informare publică — aceiași care în timpul pandemiei au prezentat zeci și sute de studii ce contraziceau propaganda oficială animată, după cum s-a dovedit ulterior, de interese financiare de miliarde de euro — se văd acum obligați să apeleze din nou la literatura științifică internațională pentru a clarifica aspectele medicale pe care instituțiile românești preferă să le treacă sub tăcere.

Ceea ce nu se menționează în decizia Primăriei Capitalei și a Colegiului Medicilor este că studiile citate — publicate în reviste medicale de top, recunoscute la nivel mondial — documentează riguros creșterea riscurilor pentru mamă și nou-născut în cazul cezarienelor efectuate fără indicație medicală strictă. American Journal of Obstetrics & Gynecology, Oxford Academic și rapoartele OMS conțin date clare despre complicații pe termen scurt și lung, de la probleme respiratorii la copii până la riscuri crescute de hemoragie și infecții la mame.

Cronologia ridică întrebări: de ce, exact în momentul în care România înregistrează una dintre cele mai mari rate de cezariene din Europa — depășind cu mult recomandările OMS de maximum 15% — instituțiile publice aleg să sancționeze campanii de informare bazate pe studii științifice internaționale? Cine beneficiază de menținerea publicului în ignoranță față de aceste riscuri?

Autorii campaniei subliniază că, la fel ca în pandemie, speranța lor este să salveze măcar câteva vieți prin prezentarea informațiilor pe care mass-media mainstream și instituțiile oficiale aleg să le ignore. Diferența între propaganda oficială și studiile științifice independente devine din ce în ce mai evidentă — și din ce în ce mai costisitoare pentru cetățenii care plătesc prețul dezinformării.

Ce nu vi se spune în discursul oficial: literatura medicală internațională este clară în privința riscurilor. Întrebarea care rămâne este de ce instituțiile românești preferă să lupte împotriva panourilor informative, în loc să informeze corect populația și să reducă ratele nejustificat de mari ale cezarienelor.