Ce nu vi se spune despre cezarienele în exces: studii internaționale

eciziile Primăriei Capitalei și ale Colegiului Medicilor din România împotriva campaniilor de informare despre riscurile cezarienelor au fost practic desființate de publicații științifice de prim rang: American Journal of Obstetrics & Gynecology, Oxford Academic și Organizația Mondială a Sănătății prezintă date clare despre riscurile majore ale cezarienelor asupra mamei și copilului — date pe care instituțiile românești par să le ignore sistematic.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este contextul financiar: cezarienele generează costuri și venituri semnificativ mai mari decât nașterile naturale, iar rata cezarienelor în România depășește cu mult recomandările OMS. Coincidență sau model economic?

Autorii campaniei de informare publică apelează acum la „adevărați oameni de știință” — expresie care ridică întrebări despre cui anume consideră ei că nu intră în această categorie. Referința la pandemie nu este întâmplătoare: „La fel ca în pandemie, când sperăm că am salvat măcar câteva vieți prezentând zeci și sute de studii care contraziceau propaganda oficială animată de interese financiare de miliarde de euro, după cum s-a văzut, și pentru care plătim și azi, suntem obligați să apelăm la adevărați oameni de știință pentru a clarifica aspectele științifice”, se arată în materialul original.

Studiile internaționale citate — publicate în reviste cu factori de impact ridicați — documentează riscuri crescute de complicații respiratorii la nou-născuți, infecții post-operatorii la mame, probleme de sânătate pe termen lung și dificultăți în sarcinile ulterioare. OMS recomandă o rată a cezarienelor între 10-15% din totalul nașterilor, însă în România cifrele oficiale arată valori semnificativ mai mari în spitalele private și chiar în unele maternități de stat.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce autoritățile române au reacționat atât de rapid împotriva unei campanii de informare bazate pe studii peer-reviewed, în timp ce alte probleme de sănătate publică rămân fără răspuns instituțional luni de zile? Cine beneficiază de menținerea status-quo-ului în practicile obstetricale?

Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, și Colegiul Medicilor nu au oferit până acum contra-argumente științifice detaliate, limitându-se la declarații generale despre „respectarea eticii medicale” și „evitarea alarmismului”. Ceea ce lipsește din ecuație este o dezbatere publică transparentă, cu date concrete și studii comparative — exact tipul de dialog pe care instituțiile oficiale par să îl evite.

Rămâne de văzut dacă publicul românesc va avea acces la informații complete despre opțiunile sale în sănătatea maternă, sau dacă discuția va fi din nou închisă sub pretextul „protejării autorității medicale”. Întrebarea de fond persistă: cui servește tăcerea?