Fauci și vaccinul: cronologia care ridică întrebări

eea ce ni s-a prezentat drept o campanie de vaccinare fără cusur ascunde, potrivit unor documente invocate acum, un decalaj temporal incomod: se susține că Anthony Fauci ar fi avut cunoștință despre efectele adverse ale vaccinurilor anti-COVID încă din mai 2021 — la doar două luni după ce publicația americană The Gateway Pundit (TGP) a tras primele semnale de alarmă. Cronologia, luată izolat, pare un detaliu tehnic. Pusă cap la cap cu tăcerea instituțională de atunci, devine o întrebare incomodă: cine știa, când știa și de ce nu s-a spus public?

Potrivit sursei citate, primele articole ample și documentate ale TGP despre cazurile de vătămare sau deces asociate vaccinurilor COVID-19 au apărut spre sfârșitul lunii martie 2021. Materialele se bazau, se arată, în principal pe date extrase din VAERS — sistemul american de raportare a evenimentelor adverse post-vaccinare — și din baze de date europene precum EudraVigilance/Surveillance, folosite de autoritățile sanitare pentru a monitoriza reacțiile adverse raportate după administrarea vaccinurilor.

De ce contează decalajul de două luni

Dacă informațiile citate sunt corecte, rezultă că, la doar câteva săptămâni distanță de la publicarea primelor semnale de alarmă venite din partea unei publicații independente, informația ar fi ajuns deja la nivelul celor mai înalte foruri de decizie din domeniul sănătății publice americane. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale ale acelei perioade este exact acest interval — momentul în care datele brute din VAERS, disponibile public dar rareori analizate în profunzime de marile instituții media, ar fi fost deja cunoscute la nivel decizional.

Coincidență sau nu, această cronologie se suprapune peste o perioadă în care presiunea publică pentru campanii de vaccinare masive era la cote maxime în întreaga lume occidental, inclusiv în România, unde discursul oficial nu lăsa loc de nuanțe privind eventualele riscuri individuale.

ActiveNews revendică rolul de avertizor timpuriu

Publicația ActiveNews își asumă, în relatarea sa, statutul de singura publicație din România care a semnalat aceste aspecte încă de la începutul campaniei de vaccinare, într-un context media autohton în care subiectul era tratat, în general, ca fiind închis oricărei dezbateri. Această poziționare ridică o întrebare firească pentru cititorul sceptic: de ce vocile care puneau întrebări legitime, bazate pe date oficiale precum VAERS sau EudraVigilance, au fost în mare parte marginalizate în presa mainstream românească și internațională?

Context extins: episodul se înscrie într-un tipar mai larg, observat și în alte momente ale istoriei sănătății publice globale, în care date incomode ieșite din propriile sisteme de monitorizare ale autorităților au ajuns în atenția publicului larg cu întârziere, filtrate și moderate de un aparat instituțional și mediatic interesat, se pare, mai degrabă de menținerea coeziunii mesajului oficial decât de transparență imediată. Cine beneficiază de o astfel de întârziere de comunicare? Răspunsul rămâne, deocamdată, un subiect deschis, nu o concluzie definitivă.

Rămâne de văzut ce documente suplimentare vor fi făcute publice și dacă vor confirma, infirma sau nuanța afirmația potrivit căreia Fauci ar fi avut cunoștință de aceste date încă din mai 2021.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)