Papa Leon al XIV-lea cere interzicerea bombardamentelor aeriene
apa Leon al XIV-lea a sugerat luni că bombardamentele aeriene ar fi trebuit interzise definitiv după atrocitățile comise din cer în secolul XX — o declarație care vine în contextul războiului dintre SUA-Israel și Iran, conflict despre care mass-media mainstream vorbește surprinzător de puțin. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Vatican-ul contestă sistematic legitimitatea războiului modern încă de la Primul Război Mondial, însă aceste apeluri au fost în mare parte ignorate de puterile militare occidentale.
„Avioanele ar trebui să fie întotdeauna purtătoare de pace, niciodată de război”, a declarat Leon în timpul unei întâlniri cu executivi și personal de la ITA Airways, compania aeriană națională a Italiei, și Grupul Lufthansa, potrivit Vatican News. „Nimeni nu ar trebui să se teamă că amenințări cu moartea și distrugerea ar putea veni din cer.”
Pontiful de origine americană a evocat campaniile de bombardament din cele două Războaie Mondiale și din alte conflicte. „După experiențele tragice ale secolului al XX-lea, bombardamentele aeriene ar fi trebuit interzise pentru totdeauna”, a spus el. „În schimb, ele încă există, iar dezvoltarea tehnologică, pozitivă în sine, este pusă în slujba războiului. Acesta nu este progres; este regres.”
Poziția Vatican-ului nu este nouă — doar ignorată. Încă din Primul Război Mondial, Vatican-ul a criticat constant războiul modern. „Combatanții sunt cele mai mari și mai bogate națiuni ale pământului; ce mirare, atunci, dacă, bine aprovizionate cu cele mai îngrozitoare arme pe care știința militară modernă le-a conceput, se străduiesc să se distrugă una pe alta cu rafinamente ale ororii”, a declarat Papa Benedict al XV-lea într-o enciclică din noiembrie 1914, la câteva luni după izbucnirea Primului Război Mondial. „Nu există limită pentru măsura ruinei și a masacrului; zi de zi pământul este îmbibat cu sânge proaspăt vărsat și este acoperit cu trupurile răniților și ale celor uciși”, a adăugat Benedict.
Papa Pius al XII-lea, care a condus Biserica Catolică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost vocal în privința impactului pe care campaniile de bombardament strategic și războiul în general l-au avut asupra civililor. „Am fost nevoiți să asistăm la scena sfâșietoare a morții sărind din ceruri și pândind fără milă prin case nepregătite, lovind femei și copii”, a scris Pius într-o scrisoare din 1943 adresată președintelui american Franklin D. Roosevelt, după ce avioanele americane au bombardat Roma.
Documentul Conciliului Vatican II din 1965, Gaudium et Spes, a condamnat ferm campaniile de bombardament strategic menite să distrugă orașe întregi: „Orice act de război îndreptat în mod nediscriminatoriu spre distrugerea unor orașe întregi sau a unor zone întinse împreună cu populația lor este o crimă împotriva lui Dumnezeu și a omului însuși. Merită o condamnare neechivocă și fără ezitare.”
Papa Leon a făcut din opoziția față de război o temă majoră a pontificatului său încă de la alegerea sa ca papă, pe 8 mai 2025. De la izbucnirea războiului dintre SUA-Israel și Iran, el a cerut în repetate rânduri încetarea conflictului și a sugerat că liderii creștini implicați în declanșarea războaielor ar trebui să-și examineze conștiința și să se spovedească — remarci văzute ca fiind îndreptate către administrația Trump, având în vedere că Leon este american.
Cronologia ridică întrebări: de ce aceste declarații papale — consecvente de peste un secol — nu au influențat niciodată politica militară a statelor occidentale care se declară creștine? Cine beneficiază de menținerea status quo-ului în industria de apărare? Și de ce mass-media internațională acordă atât de puțină atenție conflictului SUA-Israel-Iran, în comparație cu acoperirea altor crize geopolitice recente?