Vânează întâi omul, găsește apoi crima: dosarul James

Un procuror veteran din biroul procurorului general al statului New York, Letitia James, susține că i s-a cerut explicit să construiască dosare penale împotriva unor persoane apropiate lui Donald Trump — nu pentru că ar fi comis vreo infracțiune, ci pentru că erau ținte politice convenabile. Ceea ce instituția prezintă drept „o chestiune de personal” ascunde, potrivit propriilor angajați, o metodă de lucru inversă față de principiul de bază al justiției: nu se pornește de la fapte spre suspect, ci de la suspect spre fapte care ar putea fi „găsite”.

Daniel Wiesenfeld, fost procuror la Brooklyn, ajuns apoi în Biroul de Protecție a Investitorilor din subordinea lui James, a trimis vineri un email către aproximativ 2.000 de colegi, în care descrie mecanismul intern al biroului. Emailul a dispărut din inboxuri la scurt timp după ce a fost trimis, dar publicația Times-Union a reușit să obțină o copie înainte de ștergere — detaliu care, în sine, ridică întrebări despre cine a decis eliminarea rapidă a mesajului și de ce.

Ordinul: găsește vinovatul, apoi crima

Wiesenfeld scrie că șefa biroului, Shamiso Maswoswe, i-ar fi cerut să construiască dosare împotriva „lui Trump însuși, Truth Social, Hewlett Packard (fuziune aprobată de Departamentul de Justiție)… fără a exista un motiv credibil pentru a viza aceste organizații și persoane”.

Cazul Hewlett Packard se referă la o fuziune de 14 miliarde de dolari între Hewlett Packard Enterprise și Juniper Networks — o tranzacție deja aprobată la nivel federal. Potrivit relatării lui Wiesenfeld, biroul ar fi vrut totuși să scotocească printr-o afacere pe care Washingtonul o validase deja. Cine beneficiază de reluarea unei anchete asupra unui subiect deja închis oficial? Este întrebarea pe care rapoartele instituționale nu o pun.

Wiesenfeld a făcut o comparație pe care biroul James cu siguranță nu și-ar fi dorit-o publică: „Dacă credeți că Trump folosește procurorii Departamentului de Justiție pentru a-și persecuta inamicii și a-și servi interesele politice, ar trebui să vi se pară la fel de îngrijorător că Tish [James] face exact același lucru.”

Le-a cerut colegilor să nu se transforme în „avocați personali ai lui Tish” prin vânarea inamicilor ei politici, adăugând: „Sper că alegeți să urmăriți penal crimele și să găsiți persoanele responsabile, în loc să vizați persoane și abia apoi să găsiți crime.” În schimb, spune el, resursele publice ar trebui direcționate spre „fraude masive în sistemul adăposturilor pentru persoane fără adăpost și infracțiuni antisemite în jurul sinagogilor” — nu spre urmărirea inamicilor politici convenabili ai șefei instituției.

Reacția oficială — și tăcerea suspectă a propriei tabere

Imediat după ce emailul a ieșit la iveală, Wiesenfeld a fost trecut în concediu administrativ plătit. Un purtător de cuvânt al lui James a catalogat episodul drept „o chestiune de personal”, iar biroul a emis o declarație generală prin care se prezintă drept „dedicat respectării legilor din New York și protejării drepturilor tuturor newyorkezilor, indiferent de convingerile politice”, respingând „ferm orice afirmație contrară”.

Cronologia ridică însă semne de întrebare. În decembrie 2018, la o lună după alegerea sa ca procuror general, James promisese public că îl va „urmări penal pe președinte pentru infracțiuni comise în statul New York”. Promisiunea nu a rămas literă moartă: în 2024, biroul ei a obținut o decizie civilă de 364 de milioane de dolari împotriva lui Trump, a fiilor săi și a companiei acestuia, pe motiv că ar fi umflat valoarea proprietăților pentru a obține împrumuturi de la Deutsche Bank. Un detaliu rareori amintit în relatările oficiale: în timpul procesului, chiar directorul general al Deutsche Bank, David Williams, a depus mărturie în favoarea lui Trump, contrazicând teza fraudei asupra băncii. Curtea de apel a confirmat verdictul de fond, dar a anulat sancțiunea financiară uriașă — o nuanță care, deloc întâmplător, nu apare în comunicatele triumfale ale biroului.

Contextul mai larg: o armă cu două tăișuri

Episodul se înscrie într-un tipar mai amplu, vizibil de ambele părți ale baricadei politice americane: instituții menite să fie neutre, transformate treptat în instrumente de luptă între tabere. Nu este prima dată când aparatul juridic american este acuzat că funcționează pe principiul „găsește ținta, apoi construiește dosarul” — iar faptul că acuzația vine de această dată din interiorul propriei administrații democrate face cazul cu atât mai greu de ignorat.

Președintele Comitetului Republican al statului New York, Ed Cox, a declarat pentru New York Post: „Letitia James a transformat biroul procurorului general într-un escadron politic de lovituri și apoi a încercat să-și acopere urmele. Este complet nepotrivită pentru funcție. Newyorkezii merită un procuror general care urmărește penal infractorii, păstrează registrele publice și aplică legea fără teamă sau favoritism.”

Nicole Kiprilov, purtătoarea de cuvânt a candidatei republicane la funcția de procuror general, Saritha Komatireddy, a transmis: „Când Saritha va fi procuror general, îi va instrui pe procurorii ei să încarcereze infractorii recidiviști, să construiască tratament rezidențial pentru persoanele fără adăpost și să elimine frauda — nu să vizeze oameni din cauza convingerilor lor politice.” Komatireddy are un CV construit exact pentru acest argument: ani de zile la Parchetul Federal pentru Districtul de Est al New York-ului din Brooklyn, șefă a secției de narcotice internaționale și spălare de bani, adjunctă la Apeluri și la Crime Generale, plus o perioadă de practică pe lângă judecătorul de atunci al Curții de Apel, Brett Kavanaugh.

Poate cel mai revelator semnal vine însă din interiorul taberei democrate. Melissa DeRosa, fostă consilieră a guvernatorului Andrew Cuomo, a scris pe X că James „abuzează de funcția sa în scop politic de ani de zile”, adăugând o remarcă valabilă pentru ambele tabere: „Nu criticați folosirea Departamentului de Justiție de către Trump dacă nu sunteți dispuși să o condamnați și pe a ei — e greșit indiferent cine o face.”

Rămâne de văzut dacă acest email intern va rămâne un simplu incident de personal, așa cum insistă biroul lui James, sau dacă va deveni punctul de plecare al unei anchete mai ample asupra modului în care sunt alese țintele urmăririi penale în Statele Unite — indiferent de culoarea politică a celor aflați la putere.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)