Iran-SUA: „limitat” azi, ce urmează mâine în Hormuz?

ashingtonul insistă că orice nouă lovitură împotriva Iranului va rămâne „foarte limitată” — dar chiar în timp ce Donald Trump repeta acest cuvânt în Biroul Oval, Pentagonul avea deja pe masă un plan de atacuri periodice în zona Strâmtorii Hormuz. Cronologia ridică o întrebare simplă: cât de „limitat” poate fi un conflict care se auto-alimentează la fiecare câteva zile?

Întrebat luni dacă reluarea loviturilor americane înseamnă o campanie limitată sau o revenire la război total, Trump a răspuns scurt: „E foarte limitat.” În aceeași respirație, președintele american a declarat Iranul „stat eșuat”, spunând că liderii de la Teheran sunt „în mare parte morți”, că marina și aviația militară iraniană „au dispărut”, iar echipamentul de supraveghere este „aproape în totalitate distrus”.

„Asta nu înseamnă că nu-i vom mai plesni,” a adăugat Trump. „Vom vedea ce se întâmplă.” Declarația nu e deloc întâmplătoare — vine chiar în momentul în care oficiali militari americani sunt tot mai îngrijorați că Teheranul reconstruiește exact sistemele pe care Trump le-a declarat „distruse”.

Planul care exista deja înainte de ultimul schimb de focuri

Potrivit Axios, care citează trei oficiali americani, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a elaborat, în ultima săptămână, un plan pentru lovituri limitate și periodice menite să degradeze capacitățile iraniene de radar, apărare antiaeriană și rachete anti-navă reconstituite. Propunerea, susținută de secretarul pentru Război Pete Hegseth și trimisă Casei Albe cu câteva zile înainte de ultimele evenimente, are ca scop declarat reducerea amenințării la adresa petrolierelor și navelor militare americane din zona strâmtorii.

Un oficial american a descris ideea drept nevoia de a „tunde iarba” — o expresie care sugerează, fără ocolișuri, că cineva se aștepta ca Iranul să-și refacă arsenalul mai devreme sau mai târziu, indiferent de declarațiile oficiale despre „stat eșuat” și forțe „aproape dispărute”. Cine beneficiază de menținerea acestei stări de alertă permanentă? Întrebarea rămâne deschisă.

Într-un incident nedezvăluit anterior, forțele iraniene ar fi lansat o rachetă antiaeriană către un F-35 american care asigura acoperire aeriană unor nave aflate în tranzit prin strâmtoare. Racheta nu s-a apropiat suficient pentru a reprezenta o amenințare reală, dar oficialii americani au interpretat lansarea drept dovadă că Teheranul își reface treptat capacitățile lovite anterior.

Iranul spune altă poveste — și nu una lipsită de importanță

Brigadierul general Alireza Elhami, comandant al Cartierului General Comun de Apărare Aeriană al Iranului, a declarat luni, potrivit presei de stat iraniene, că Teheranul a dezvăluit mai multe sisteme de interceptare produse intern, dezvoltate pe baza lecțiilor învățate din campania anterioară americano-israeliană.

Separat, generalul-brigadier Mohammad Reza Naqdi, consilier superior al IRGC, a susținut că facilitățile de producție a armamentului avariate în atacurile anterioare au fost reconstruite în locații mai sigure, funcționând acum cu tehnologie mai avansată și rate de producție mai mari. Naqdi a mai afirmat că Iranul păstrează peste 90% din stocul său de rachete. Aceste afirmații nu au fost verificate independent, dar apar exact în momentul în care Washingtonul cântărește dacă mai sunt necesare lovituri suplimentare — o coincidență de calendar greu de ignorat.

Planul CENTCOM nu fusese aprobat înainte de schimbul de focuri reluat duminică, Casa Albă înclinând anterior împotriva unor noi lovituri, de teamă că ar putea declanșa o nouă escaladare. Ultimele atacuri iraniene ar putea însă determina, potrivit raportului citat, ca Trump să dea undă verde planului. „Președintele își păstrează toate opțiunile la dispoziție,” a transmis Casa Albă. „Iranienii vor să facă o înțelegere, dar sunt mereu cu o zi întârziați și cu un dolar mai puțin.”

Escaladarea de weekend: rachete, mine și un răspuns dur

Discuțiile au căpătat urgență duminică, după ce forțele americane au lovit două lansatoare IRGC pe Insula Larak, pe care CENTCOM le-a descris ca fiind pregătite să lanseze rachete cu mine marine în Strâmtoarea Hormuz. Armata americană a descris operațiunea drept o lovitură „limitată și precisă” împotriva unei amenințări iminente la adresa transportului comercial — venind la doar câteva zile după ce forțele americane finalizaseră curățarea minelor iraniene din culoarele internaționale de navigație prin strâmtoare.

Iranul a răspuns câteva ore mai târziu lansând rachete balistice către bazele americane din Iordania. Apărarea antiaeriană iordaniană a declarat că a interceptat opt rachete, fără victime sau pagube raportate. Luni dimineață, Trump promitea deja public represalii: „Va exista un răspuns,” a spus el postului Fox News, adăugând: „Îi vom lovi tare.”

Pe Truth Social, Trump a mers mai departe, declarând că „Iranul este oficial un Stat Eșuat. E MORT!”, invocând distrugerea marinei și aviației, colapsul economic și o conducere „în dezordine totală”. Câteva ore mai târziu, în Biroul Oval, președintele a lăudat redeschiderea Hormuzului ca dovadă a progresului american: „Avem Strâmtoarea Hormuz într-o formă extrem de bună,” a spus el, precizând că „multe, multe nave au trecut aseară, cu ajutorul Marinei, și am ajuns la o medie de 30 de nave pe noapte.” Potrivit lui Trump, fluxul rezultat de petrol ajută la prevenirea creșterii prețurilor de care se temea toată lumea din cauza conflictului.

Declarațiile vin după ce amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, a anunțat săptămâna trecută un moment considerat de referință în operațiunea de securizare a strâmtorii, derulată de luni de zile: minele iraniene au fost eliminate din culoarele de navigație recunoscute internațional, iar forțele americane au ajutat aproape 1.500 de nave comerciale, transportând aproape 750 de milioane de barili de petrol, să tranziteze zona sub protecție americană.

Avertismentul Teheranului: „Nu mai testați asta”

Iranul a avertizat luni că orice nou atac american va atrage un răspuns „substanțial mai dur”. Într-un comunicat comun, Statul Major General al Forțelor Armate iraniene și Cartierul General Central Khatam al-Anbiya — cel mai înalt organism militar comun al țării — au acuzat armata americană că folosește teritoriul, spațiul aerian și facilitățile țărilor din regiune pentru a lovi ținte iraniene. „Deși respectăm suveranitatea națională a vecinilor noștri, nu vom tolera niciodată vreo formă de agresiune și vom răspunde cu un răspuns mult mai puternic,” se arată în comunicat. Comandamentul iranian a avertizat suplimentar că cei care facilitează atacurile americane ar trebui să se aștepte ca forțele sale să răspundă „lovind sursa oricărei agresiuni”, concluzionând: „Nu mai testați asta a doua oară.”

Trump a respins ulterior rapoartele potrivit cărora operațiuni prelungite și de amploare împotriva Iranului ar putea afecta capacitatea armatei americane de a face față altor amenințări globale, numind conflictul „un război relativ mic pentru noi”. Președintele a spus că Statele Unite dispun de rezerve mari de muniție poziționate în întreaga lume, la care se poate apela dacă e nevoie, susținând că inclusiv stocurile de arme de ultimă generație rămân „într-o stare foarte bună”. „Dar nu cred că vom avea nevoie de asta,” a spus Trump, „pentru că nimeni nu se va pune cu noi.”

Ceea ce nu apare în niciunul dintre comunicatele oficiale este întrebarea evidentă: dacă Iranul e cu adevărat un „stat eșuat”, mort din punct de vedere militar, de ce are nevoie Pentagonul de un plan permanent de „tuns iarba” în Hormuz? Contextul mai larg — o strâmtoare prin care trece o parte semnificativă din petrolul mondial, presiuni electorale interne în SUA și un armistițiu regional fragil — sugerează că declarațiile publice și planificarea militară reală urmează, ca de obicei, două trasee paralele.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)