Canada, contracte militare pentru fiul unui fost oficial iranian: cine a știut?

n guvern occidental a semnat contracte de peste 2 milioane de dolari — inclusiv pentru poliție și apărare — cu un om pe care propriile servicii secrete îl aveau deja pe listă drept posibilă amenințare la securitatea națională. Coincidență administrativă sau altceva? Cazul Mohammad Reza Ghafouri Fard, dezvăluit de Global News pe baza unor documente declasificate ale CSIS (Serviciul Canadian de Informații și Securitate), ridică exact acele întrebări pe care birocrația preferă să le lase fără răspuns.

Ghafouri Fard, fiul fostului vicepreședinte iranian Hassan Ghafouri Fard, a emigrat în Canada în 2013, stabilindu-se la Edmonton și operând sub numele „Sal Ghafouri”. Ce nu se menționează suficient în relatările oficiale este trecutul său: înainte de a pleca din Iran, ar fi fost implicat în dezvoltarea de rachete antiaeriene și echipamente de bruiaj electronic pentru armata iraniană, inclusiv pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) — organizație clasificată drept teroristă.

Rețele de achiziții și legături cu Ministerul Informațiilor iranian

Potrivit dosarului CSIS, Ghafouri ar fi folosit companii-paravan din Asia de Sud-Est pentru a procura componente interzise, destinate proiectelor militare iraniene. Le-a spus anchetatorilor, fără menajamente, că știa perfect că materialele erau sub sancțiuni internaționale, dar „nu i-a păsat”. Cine beneficiază de o astfel de rețea de achiziții, dacă nu regimul de la Teheran și aparatul său militar?

A intrat în Canada prin programul de imigrație pentru lucrători calificați — un canal legal, dar care, se pare, nu verifică suficient trecutul candidaților. La scurt timp după stabilire, s-a întors în Iran pentru întâlniri cu Ministerul Informațiilor și Securității (MOIS). CSIS afirmă că Ghafouri a oferit informațiilor iraniene detalii despre propriul loc de muncă din Canada, iar MOIS i-ar fi dat, la rândul său, „instrucțiuni și avertismente detaliate” pentru a evita poliția și serviciile de informații canadiene. I s-a recomandat explicit să nu călătorească în Statele Unite, din cauza riscului ca FBI să-l semnaleze imediat pentru activitățile sale de eludare a sancțiunilor.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Detaliul cel mai tulburător din dosarul CSIS nu este trecutul lui Ghafouri, ci lentoarea cu care statul canadian a reacționat. Abia în mai 2026, departamentul de imigrație i-a comunicat oficial că îi va respinge cererea de cetățenie permanentă, catalogându-l drept „amenințare la securitatea Canadei”.

Dar Ghafouri fusese semnalat ca risc potențial pentru securitatea națională încă din 2017 — cu nouă ani înainte. Și totuși, în tot acest interval, a continuat să obțină contracte guvernamentale, printre care unul de 1,5 milioane de dolari cu Forțele Armate Canadiene. A mai primit un contract militar în 2024, la un an distanță de momentul în care CSIS a trimis un raport de verificare despre el către oficialii de imigrație. A obținut, de asemenea, un contract cu Poliția Montată Regală Canadiană (RCMP). Cine a semnat aceste contracte, cu ce nivel de acces la informațiile CSIS și de ce nu a existat o comunicare eficientă între agenții — sunt întrebările care rămân, oficial, fără explicație publică.

De la operațiune de unul singur la companie de succes

În cei 13 ani petrecuți în Canada, Ghafouri a fost, fără dubiu, activ economic: a fondat compania Melanite, inițial o operațiune de unul singur axată pe achiziții publice, transformată apoi într-o echipă solidă de consultanți și contractori. În 2018 a înființat o companie similară, Radian. Raportul Global News nu menționează plângeri privind practicile comerciale ale acestor firme.

În schimb, Ghafouri însuși a depus plângeri împotriva guvernului canadian — acuzații de „nereguli” în licitațiile pe care companiile sale nu le-au câștigat, precum și o acțiune legală împotriva departamentului de imigrație, pe motiv că cererea sa de cetățenie ar fi fost gestionată defectuos. A cerut instanței daune de până la 25.000 de dolari pentru neplăcerile provocate de imposibilitatea de a obține cetățenia.

„Am construit totul aici” — apărarea lui Ghafouri

La 45 de ani, Ghafouri a recunoscut trecutul său în serviciul statului iranian și al IRGC, dar susține că a încercat să se distanțeze de Iran și să devină un membru productiv al societății canadiene. „Ne-am construit familia, viața profesională și comunitară în Edmonton, Canada, iar incertitudinea și întârzierile legate de procesarea cererilor de cetățenie și posibilitatea de a rămâne permanent în Canada au pus o presiune enormă pe familia noastră”, a scris el într-una dintre depunerile sale la instanță.

Ce spun analiștii — și ce sugerează contextul geopolitic mai larg

Global News a citat observatori care afirmă că cazul demonstrează cât de puțin serios tratează Canada securitatea națională, precum și lipsa de comunicare eficientă între agențiile proprii. Profesorul Thomas Juneau de la Universitatea din Ottawa a numit cazul „absurd”, având în vedere volumul de informații îngrijorătoare pe care CSIS le-a adunat despre Ghafouri de-a lungul anilor.

Juneau atribuie situația verificărilor superficiale ale imigranților proveniți din regimuri autoritare precum Iranul, un mecanism care ar permite acestor regimuri să plaseze loialiști și agenți de influență în chiar țările libere în care cetățenii lor caută refugiu — fenomen cunoscut drept „represiune transnațională”. Nu este o coincidență izolată: astfel de cazuri se leagă de un tablou mai larg al modului în care regimuri ostile occidentului exploatează sistemele deschise de imigrație ale democrațiilor pentru a-și extinde influența dincolo de frontiere.

The Jerusalem Post a anticipat că cazul Ghafouri ar putea alimenta frecări suplimentare între Canada și Statele Unite, având în vedere trecutul său în dezvoltarea armamentului iranian — armament care, potrivit relatărilor, continuă să reprezinte o amenințare directă la adresa piloților americani din regiune.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)