SUA: anchetă federală pe fraude electorale în 9 state, cine se teme

n timp ce România încă digeră trauma alegerilor anulate din 2024 pe motiv de interferență străină, dincolo de Atlantic se joacă un episod care ridică întrebări similare despre cine controlează de fapt integritatea urnelor — și cine are interesul ca anumite cifre să nu ajungă la lumină.

Departamentul Securității Interne (DHS) al Statelor Unite a lansat săptămâna aceasta o anchetă coordonată privind frauda electorală în nouă state, iar reacția oficialilor democrați a fost, cel puțin, agitată. Ceea ce oficial este prezentat drept o operațiune administrativă de rutină pentru „securizarea listelor de alegători” ascunde, potrivit criticilor, o miză mult mai mare: controlul narativului electoral înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului (midterms).

Ce spune ancheta federală

Potrivit unei relatări CNN, un ghid intern federal instruiește Homeland Security Investigations (HSI) — brațul investigativ al ICE — să construiască dosare penale împotriva persoanelor suspectate că s-au înregistrat sau au votat ilegal. Operațiunea este descrisă drept o „inițiativă coordonată de amploare împotriva fraudei electorale penale” și se derulează de la începutul lunii septembrie până la mijlocul lunii octombrie.

Agenții au început activitatea marți în Washington, Wisconsin, Missouri, Georgia, California, Pennsylvania, Nevada, New York și Connecticut — o listă care, coincidență sau nu, include aproape exclusiv state administrate de Partidul Democrat sau cu structuri electorale contestate politic.

Ținta declarată sunt cetățenii străini care s-au înregistrat sau au votat, inclusiv imigranți acuzați că au votat înainte de a fi naturalizați. DHS a cerut coordonarea cu Serviciul de Cetățenie și Imigrare (USCIS), ceea ce înseamnă că un non-cetățean prins la vot riscă mai mult decât o amendă: acuzații penale, respingerea cererii de cetățenie și deportare.

SAVE — mecanismul prin care Washingtonul verifică listele electorale ale statelor

Aplicarea legii se face prin programul Systematic Alien Verification for Entitlements (SAVE), care permite statelor să încrucișeze listele de alegători cu evidențele federale de cetățenie și imigrare. Secretarul Mullin a anunțat în iulie că statele care solicită fonduri federale legate de alegeri trebuie să-și treacă listele prin SAVE ca o condiție pentru finanțare — practic, bani condiționați de acces la date sensibile.

„Lucrând cu secretarul Lutnick, vom face obligatorii îmbunătățirile de securitate”, a declarat Mullin. „Mașinile de vot trebuie securizate, iar lista de înregistrare a alegătorilor trebuie curățată. Trebuie să ne asigurăm că votează doar cei care au dreptul legal să o facă.”

Cine beneficiază de o asemenea centralizare a datelor electorale la nivel federal? Întrebarea rămâne deschisă, mai ales când vorbim despre un sistem în care statele au tradițional autonomie asupra propriilor alegeri.

Dosare concrete, nu doar retorică

Scepticii ar putea întreba dacă toate acestea produc și rezultate reale. Răspunsul, cel puțin parțial, este da. Printre cazurile federale recente: un cetățean honduriano arestat pentru că a votat în șapte alegeri federale începând din 2008, un cetățean mexican care a pledat vinovat după ce a pretins fals cetățenia americană, un cetățean australian arestat pentru vot repetat în alegeri federale, un cetățean chinez acuzat de fraudă electorală și un imigrant ilegal condamnat pentru că a votat sub o identitate furată timp de peste două decenii.

Reacțiile oficialilor democrați

În timp ce biroul secretarului de stat din Georgia, Brad Raffensperger, a declarat că va coopera cu ancheta, oficialii din statele democrate vizate au denunțat operațiunea aproape imediat.

Biroul secretarei de stat din California, Shirley Weber, a numit operațiunea parte dintr-un „efort mai amplu de a intimida californienii” și a respins concluziile DHS ca fiind „aparent nefondate”.

Secretara de stat democrată din Connecticut, Stephanie Thomas, a adoptat un ton mai prudent, spunând că salută „orice anchetă privind fraudele electorale”, sperând totuși ca intenția reală să fie descoperirea faptelor și nu „crearea haosului”.

Secretarul de stat din Washington, Steve Hobbs, a spus că a aflat despre anchetă din presă și s-a plâns că DHS nu a contactat niciodată biroul său. „Este tulburător că Homeland Security irosește bani publici anchetând un fenomen despre care știm că este fals”, a spus Hobbs, numind operațiunea „o altă încercare a guvernului federal de a provoca haos și confuzie înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului”.

Guvernatorul democrat al statului Wisconsin, Tony Evers, a numit ancheta „o glumă” și i-a transmis lui Trump să „stea deoparte, pentru că votul este o chestiune a statelor, nu una federală”.

New Jersey — cazul care ridică cele mai multe semne de întrebare

New Jersey oferă cel mai clar test al întregii dispute. Administrația Trump a identificat cel puțin 35.000 de posibili alegători non-cetățeni înregistrați în stat. În iulie, guvernatoarea democrată Mikie Sherrill a încercat să preia inițiativa recunoscând ea însăși existența a 6.600 de alegători non-cetățeni înregistrați în stat. Însă, ulterior, a refuzat să predea datele electorale administrației Trump — o cronologie care, cel puțin, ridică întrebări despre ce anume s-ar fi găsit dacă datele complete ar fi fost predate.

„În timp ce ICE Homeland Security Investigations nu poate comenta anchetele active, HSI depistează și investighează activ frauda electorală oriunde este găsită”, a declarat un purtător de cuvânt al DHS. „Mesajul nostru pentru străinii care votează în alegerile americane este clar: vă vom găsi, vă vom aresta, și veți suporta consecințele — inclusiv acuzații penale și deportare.”

Cifrele pe care Mullin le tot repetă

Secretarul Securității Interne, Markwayne Mullin, a transformat departamentul în vârful de lance al campaniei președintelui Trump pentru integritatea electorală, sprijinindu-se pe cifre pe care democrații ar prefera să nu le audă repetate. DHS a semnalat peste 24.000 de posibili non-cetățeni pe listele electorale la nivel național din aprilie anul trecut, iar Mullin a spus că un audit realizat doar în patru state — California, Pennsylvania, New Jersey și Nevada — a scos la iveală peste 250.000 de posibile înregistrări ale unor non-cetățeni.

„Un lucru care îmi place la cifre și la fapte este că nu mint”, le-a spus Mullin jurnaliștilor, avertizând că oficialii electorali care nu reușesc să securizeze alegerile de la jumătatea mandatului riscă amenzi sau închisoare.

Ce nu se menționează în majoritatea rapoartelor oficiale este contextul mai larg: o anchetă federală de asemenea amploare, derulată cu doar câteva luni înaintea unor alegeri decisive, într-un sistem electoral descentralizat prin definiție. Fie că vorbim despre SUA sau despre România — unde alegerile din 2024 au fost anulate invocând interferențe și manipulare algoritmică — pattern-ul rămâne același: centralizarea controlului asupra „integrității electorale” vine mereu însoțită de acuzații de motivație politică din partea celor vizați. Coincidență sau nu, ambele povești ridică aceeași întrebare fundamentală — cine decide, de fapt, ce înseamnă un vot „legitim”?

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)