Testul ICBM rusesc: cronologie care ridică întrebări
economie libera

Testul ICBM rusesc: cronologie care ridică întrebări

4 min de citit

n timp ce atenția publică este fixată pe negocieri diplomatice și armistiții fragile, Rusia a ales exact acest moment pentru a arăta lumii că dispune de arme capabile să lovească aproape orice punct de pe glob — o coincidență de calendar care merită privită cu suspiciune, nu cu indiferență.

Ministerul rus al Apărării a anunțat vineri că a efectuat cu succes un lansare de testare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) mobile, cu combustibil solid, de la Cosmodromul Plesețk, situat în regiunea Arhangelsk, în nord-vestul Rusiei — o zonă care găzduiește o bază strategică de testare aerospațială și de apărare antirachetă în Arctica.

„A fost efectuată o lansare de instruire-luptă a unei rachete balistice intercontinentale mobile, cu combustibil solid, la Cosmodromul de stat Plesețk”, se arată în comunicatul ministerului, care atribuie operațiunea Forțelor Strategice de Rachete. „Focoasele de instruire au ajuns în zona desemnată la poligonul Kura, din Peninsula Kamceatka.”

Poligonul Kura se află la aproximativ 6.700 de kilometri est de locul lansării din Arhangelsk — o traiectorie impresionantă care traversează practic întreg teritoriul rusesc, demonstrând o capacitate de proiecție a forței pe care Moscova pare dornică să o etaleze public tocmai acum.

Armata rusă a confirmat că „parametrii tactici, tehnici și de zbor ai sistemului de rachete” au fost monitorizați și analizați, iar zborul s-a desfășurat fără incidente. „Toate sarcinile stabilite au fost îndeplinite integral”, a transmis ministerul, precizând că racheta a menținut o „traiectorie impecabilă”. Tipul exact al rachetei nu a fost confirmat oficial.

Publicația regională Meduza notează însă că, în mai 2026, Rusia a lansat deja o rachetă Yars tot de la Plesețk către poligonul Kura — ceea ce sugerează, deși nu confirmă, că testul recent ar putea implica același tip de rachetă. Cine beneficiază de această ambiguitate deliberată privind identitatea exactă a armei? Răspunsul evident e Moscova însăși, care păstrează un nivel calculat de incertitudine strategică.

O rachetă balistică intercontinentală mobilă, cu combustibil solid, precum cea testată acum, este teoretic capabilă să lovească direct Ucraina sau, într-un scenariu de escaladare, chiar aliații NATO ai Kievului — un detaliu pe care comunicatele oficiale îl lasă neafirmat explicit, dar pe care contextul îl face evident.

Un armament balistic testat deja pe câmpul de luptă

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele privind testul ICBM este că, în aceeași perioadă, o altă rachetă balistică rusească a fost efectiv folosită în luptă reală. Potrivit publicației Military Watch Magazine, Rusia ar fi utilizat pentru prima dată în luptă o versiune îmbunătățită a rachetei Iskander, cunoscută provizoriu drept „Iskander-1000″, care ar fi lovit un obiectiv din Kiev pe 27 august, conform Direcției Principale de Informații a Ucrainei.

Racheta balistică 9M723-2 folosită ar fi o variantă derivată și îmbunătățită a modelului 9M723-1, utilizat de sistemul mai vechi Iskander-M. Diferența majoră: raza de acțiune ar fi crescut de la 500 la 1.000 de kilometri — o dublare a capacității ofensive care schimbă semnificativ calculul strategic pentru orice țintă aflată în raza extinsă.

Sursele ucrainene citate de publicație susțin că principala modificare tehnică vizează sistemul de propulsie: noua rachetă ar folosi un motor mai mare, ceea ce a impus și mărirea tubului de lansare de pe platforma mobilă. Cronologia — testul ICBM demonstrativ la câteva zile după utilizarea în luptă a unei rachete cu rază extinsă — ridică întrebarea firească: este vorba de coincidență de calendar sau de un semnal calculat, transmis simultan către Kiev și către partenerii occidentali ai Ucrainei?

Context mai larg: astfel de teste demonstrative de rachete strategice nu sunt niciodată întâmplătoare din punct de vedere al momentului ales — ele apar de regulă în perioade de negocieri diplomatice tensionate sau de expirare a unor armistiții, funcționând ca instrument de presiune fără declarații oficiale de escaladare. Publicul rămâne, ca de obicei, cu mai multe întrebări decât răspunsuri oficiale.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.