
Nava lovită la Sfântu Gheorghe: cine nu vrea să afle cine a tras

navă comercială aflată sub pavilion dominican s-a scufundat joi seara în Marea Neagră, la aproximativ 20 de mile marine de Sfântu Gheorghe, în urma unui atac cu dronă — iar faptul că nimeni, nici măcar președintele țării, nu poate spune încă cine a tras, transformă un incident maritim într-un test tăcut al capacității reale a României de a-și apăra propriile ape teritoriale.
Cele douăsprezece persoane aflate la bord au fost salvate în cadrul unei operațiuni dificile a Gărzii de Coastă, desfășurată pe valuri de 2,5 metri. Intervenția a avut loc în condiții meteo dificile, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre viteza de reacție și resursele disponibile pentru astfel de situații în zona vestică a Mării Negre.
Ce a spus, de fapt, președintele
Președintele Nicușor Dan a confirmat public că nava „a fost lovită”, dar a subliniat, fără ocolișuri, că „nu știm încă de cine”. O formulare care, în aparență, e simplă transparență instituțională — dar care, în contextul actual, lasă loc pentru toate scenariile posibile, de la un incident izolat legat de războiul din Ucraina, până la o testare deliberată a reacției României și a NATO în Marea Neagră.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale de până acum este cine ar avea, de fapt, interes să lovească o navă sub pavilion dominican tocmai în apropierea coastei românești, într-o perioadă în care regiunea e deja saturată de tensiuni: războiul din Ucraina continuă să genereze incidente în Marea Neagră, iar armistițiul recent din conflictul Iran-SUA-Israel a expirat fără garanții clare de stabilitate, cu Marina americană menținând o blocadă navală asupra Iranului și cu Strâmtoarea Ormuz parțial închisă. Coincidență sau nu, orice instabilitate suplimentară în rutele maritime alimentează deja o criză de aprovizionare și prețuri resimțită direct de consumatorul român.
Cine beneficiază de ambiguitate?
Cronologia ridică întrebări: un atac cu dronă confirmat, o navă scufundată, doisprezece oameni salvați la limită — și, până acum, nicio revendicare, nicio identificare a atacatorului. Într-o zonă unde România găzduiește deja cea mai mare bază NATO din Europa, la Kogălniceanu, și unde proiectul Neptun Deep e prezentat drept pilon al independenței energetice naționale, orice incident naval nerevendicat devine, automat, mai mult decât un simplu accident maritim.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor oferi, în zilele următoare, un răspuns concret la întrebarea pe care Nicușor Dan însuși a lăsat-o deschisă public. Până atunci, tăcerea oficială spune, de multe ori, la fel de mult ca o declarație.
Sursă: ActiveNews (activenews.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.