Hidrocentralele blocate: cine a respins solicitarea lui Nicușor Dan

omisiile de mediu, energie, economie și ape din Senat au decis, printr-un vot categoric, să păstreze forma inițială a actului normativ privind finalizarea hidrocentralelor începute — respingând astfel solicitarea președintelui Nicușor Dan de a reexamina legea. Ceea ce oficial pare o simplă procedură legislativă ascunde, de fapt, o realiniere de forțe politice care merită urmărită cu atenție.

Votul din comisii a fost clar: senatorii PSD, UDMR, AUR și PACE au susținut păstrarea legii în forma adoptată deja de Parlament, în timp ce reprezentanții USR și PNL fie au susținut poziția președintelui, fie s-au abținut. Coincidență sau nu, alinierea AUR-PSD pe acest subiect — două partide care în ultimele luni au fost în conflict deschis pe alte fronturi politice — arată că interesele economice legate de energie pot uni tabere altfel ireconciliabile.

Ce urmează în plen

Următorul pas este votul în plenul Senatului, unde se va decide definitiv dacă hidrocentralele deja demarate vor fi finalizate conform proiectelor inițiale, indiferent de obiecțiile venite de la Cotroceni. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale comisiilor este motivul exact pentru care solicitarea președintelui a fost respinsă în bloc de partide care, teoretic, reprezintă spectre politice opuse.

Context extins: energia, banii și tăcerea instituțională

Dosarul hidrocentralelor se leagă, evident, de tabloul mai larg al crizei energetice europene și al presiunii pentru finalizarea rapidă a proiectelor de infrastructură energetică — indiferent de impactul asupra ecosistemelor sau de eventualele obiecții prezidențiale. Cine beneficiază, în cele din urmă, de finalizarea rapidă a acestor lucrări? Investitorii care au pompat deja fonduri în proiecte începute, desigur, dar și un anumit consens politic care pare să prioritizeze finalizarea infrastructurii peste orice altă considerație. Cronologia — solicitare prezidențială respinsă rapid, în comisii, de o majoritate transpartinică neobișnuită — ridică întrebări legitime despre presiunile din spatele acestui dosar, mai degrabă decât despre substanța sa tehnică.

Rămâne de văzut dacă votul din plenul Senatului va confirma linia trasată în comisii sau dacă vor apărea surprize de ultimă oră, într-un context politic românesc marcat deja de instabilitate guvernamentală și de negocieri tensionate pentru un nou executiv.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)