16 acuzați de fraudă electorală: ce arată tăcerea instituțiilor

eea ce Departamentul de Justiție al SUA prezintă drept o simplă operațiune de aplicare a legii ascunde de fapt o dispută mult mai amplă despre integritatea votului american — una care se joacă exact în anul alegerilor de la jumătatea mandatului, când miza politică e maximă.

DOJ a anunțat pe 18 septembrie acuzații împotriva a 16 persoane din șapte state, pentru infracțiuni electorale variate. Persoanele sunt acuzate de „vot ilegal al non-cetățenilor în alegeri federale, declarații false de cetățenie pentru înregistrare sau vot, precum și infracțiuni conexe — fraudă electronică, fraudă de naturalizare, fraudă de pașaport și achiziții ilegale de arme de foc”, conform comunicatului oficial.

Texas, în centrul valului de acuzații

Opt persoane, toate imigranți, au fost acuzate în Texas — șapte rezidenți permanenți legali și un imigrant ilegal. Acesta din urmă, Moises Anwar Arellano-Alba, 36 de ani, originar din Mexic, este acuzat de două capete de acuzare: declarație falsă de cetățenie pentru înregistrarea la vot și vot ilegal ca străin într-o alegere federală.

Conform Titlului 18, Secțiunea 611 din Codul SUA, este ilegal ca un imigrant să voteze în orice alegere federală sau mixtă pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte, senator, membru al Camerei Reprezentanților, elector prezidențial, comisar rezident sau delegat din Districtul Columbia. Secțiunea 1015 din același titlu incriminează declarațiile false cu bună știință privind cetățenia, fie la înregistrare, fie la votul efectiv.

Ceilalți acuzați din Texas provin din Mexic (trei persoane), Nigeria (două persoane), Congo și India — o diversitate geografică ce ridică întrebarea firească: cine a facilitat, de fapt, aceste înregistrări la vot, și de ce sistemul de verificare nu le-a semnalat mai devreme?

De la Idaho la Georgia — un tipar care se repetă

În Idaho, Avila Gomez, imigrant ilegal din Mexic, ar fi pretins că este cetățean american și ar fi votat în alegerile din mai 2022 și noiembrie 2024. Gomez este acuzat suplimentar că a obținut cărți de identitate din Idaho prin fraudă — infracțiune prevăzută de Secțiunea 1028 din Titlul 18.

În Georgia, trei persoane au fost acuzate — un imigrant ilegal și doi suspectați de a fi imigranți ilegali. Analiea Milliscent Eccles, 44 de ani, din Venezuela, ar fi votat de nouă ori între 2008 și 2024, potrivit DOJ — un interval de 16 ani în care, aparent, nimeni din sistem nu a observat nimic anormal. Cronologia aceasta ridică semne de întrebare serioase despre eficiența reală a controalelor electorale americane, nu doar despre vinovăția individuală.

În Massachusetts, un rezident permanent legal, cetățean nigerian, a fost reținut și acuzat de vot ilegal în 2022 și 2024. În Wisconsin, un cetățean columbian rezident permanent este acuzat că a pretins fals cetățenia americană la înregistrarea pentru alegerile federale din noiembrie 2022. New Jersey și Michigan au înregistrat câte un caz fiecare.

Epoch Times nu a reușit să contacteze reprezentanții legali ai lui Arellano-Alba, Gomez și Eccles.

Cifrele mari din spatele cazurilor individuale

În august, Biroul de Recensământ al SUA a publicat un raport care analiza votul non-cetățenilor în alegerile generale din noiembrie 2020. Din aproape 160 de milioane de votanți, biroul „a determinat cu grad ridicat de încredere că peste 128 de milioane dintre aceste înregistrări reprezentau cetățeni, iar peste 24.000 dintre înregistrări reprezentau non-cetățeni la momentul alegerilor.”

Numărul, deși mic procentual, este exact tipul de cifră care alimentează dezbaterea politică despre integritatea votului prin corespondență și verificarea identității — iar cine beneficiază de această dezbatere depinde, evident, de tabăra politică din care privești.

Bătălia paralelă: votul prin corespondență

În martie, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru consolidarea securității electorale legate de votul poștal, cerând identificatori securizați pe plicurile de vot și alte măsuri de verificare a eligibilității alegătorilor. Poșta americană (USPS) a emis anul trecut o regulă de implementare a acestui ordin.

Pe 4 septembrie, un judecător districtual federal a emis o ordonanță preliminară care blochează USPS de la implementarea acestor reguli, aplicabilă alegerilor de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie și oricăror alte alegeri federale anterioare acestei date. Administrația Trump a depus apoi o cerere de urgență la Curtea Supremă pentru suspendarea ordonanței.

Pe 14 septembrie, Curtea Supremă a refuzat să ridice blocajul la nivel național, argumentând că guvernul are șanse mici să câștige pe fond contestația. Trump a criticat decizia pe Truth Social, pe 15 septembrie, numind sistemul de vot prin corespondență „un dezastru care e o rușine în toată lumea”.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este contextul mai larg: aceste dosare apar cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile de mid-term, într-un moment în care ambele tabere politice americane au tot interesul să controleze narativa despre securitatea votului. Coincidență de calendar sau strategie deliberată? Faptele rămân aceleași — doar interpretarea lor variază în funcție de cine le citește.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)