Fondul solar de 7 miliarde $: cine a vrut oprit și de ce a eșuat

O judecătoare federală a decis pe 18 septembrie că administrația Trump nu a avut dreptul să anuleze un program de 7 miliarde de dolari destinat promovării energiei solare — o hotărâre care obligă practic Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) să repornească un mecanism financiar creat sub Biden, exact în momentul în care puterea politică voia să-l îngroape definitiv. Ceea ce oficial e prezentat drept o simplă dispută administrativă ascunde, de fapt, o luptă mai amplă pentru controlul fondurilor verzi și pentru cine decide direcția tranziției energetice americane.

Judecătoarea Mary McElroy, de la Curtea Districtuală SUA pentru Districtul Rhode Island, a scris în hotărârea sa că „terminarea programului Solar for All este declarată ilegală”. Banii fuseseră alocați în 2022 printr-un Fond pentru Reducerea Gazelor cu Efect de Seră, prevăzut de Legea privind Reducerea Inflației, din care a apărut în iunie 2023 programul de granturi Solar for All, în valoare de 7 miliarde de dolari.

Scopul declarat al fondurilor era „crearea și extinderea programelor solare pentru persoane cu venituri mici, care oferă finanțare și asistență tehnică — inclusiv formare profesională — pentru ca aceste comunități dezavantajate să poată instala și beneficia de energie solară rezidențială”, conform documentelor EPA din era Biden.

Cronologia care ridică întrebări

Pe 7 septembrie 2025, actualul administrator EPA, Lee Zeldin, a anunțat anularea programului, susținând că decizia va economisi „miliarde de dolari” contribuabililor. „Legea One Big Beautiful Bill a eliminat Fondul pentru Reducerea Gazelor cu Efect de Seră, care includea acest fond de 7 miliarde de dolari numit Solar for All”, a declarat Zeldin, adăugând că „EPA nu mai are autoritatea legală de a administra programul sau fondurile alocate pentru a menține în viață această risipă bugetară”.

Interesant e că un audit al programului a arătat că, până la începutul lunii august 2025, cei 60 de beneficiari de granturi cheltuiseră doar aproximativ 71 de milioane de dolari — adică 1,02% din suma totală obligată. Coincidență sau nu, tocmai acest procent minim de utilizare a fost folosit ca argument pentru anulare, deși banii erau deja contractual angajați către organizații desemnate.

EPA a mai subliniat că niciunul dintre reclamanții care au dat statul în judecată nu era, de fapt, beneficiar direct al grantului — erau mai degrabă potențiali subbeneficiari sau beneficiari indirecți, precum sindicatele. Guvernul a susținut că aceștia nu aveau calitate procesuală. Judecătoarea McElroy nu a fost de acord, interpretând textul legii ca interzicând retragerea granturilor deja existente, permițând recuperarea doar a fondurilor neangajate.

Cine beneficiază de fapt?

Practic, toți banii erau deja rezervați pentru organizații beneficiare desemnate. Ce înseamnă asta? Dacă decizia nu este răsturnată în apel, actuala EPA s-ar putea trezi obligată să distribuie aproape întreaga sumă rămasă din cele 7 miliarde de dolari — bani alocați în era Biden pentru promovarea energiei solare, exact fondurile pe care administrația Trump încercase să le blocheze.

Patrick Crowley, președintele AFL-CIO din Rhode Island — una dintre părțile care au dat statul în judecată — a declarat pentru The Epoch Times că este „foarte mulțumit de hotărâre”. El a spus că nu crede că „guvernul federal ar trebui să facă apel”, pentru că decizia arată „foarte clar că acest program nu ar fi trebuit niciodată oprit de EPA”.

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este reacția EPA la acest avertisment: Carolyn Holran, purtătoarea de cuvânt a agenției, a lăsat de înțeles că lupta nu s-a încheiat. „EPA analizează decizia și ia în considerare opțiunile pentru apel”, a declarat ea pentru The Epoch Times — semn că bătălia legală ar putea continua mult timp, în ciuda hotărârii favorabile sindicatelor și organizațiilor beneficiare.

Crowley a mai precizat că partea din finanțarea federală care revine statului Rhode Island ar trebui să ajungă la 49 de milioane de dolari, sumă care ar genera „mii de locuri de muncă bine plătite, sindicalizate”. Conflictul dintre sindicate și administrația Trump pe tema proiectelor verzi nu e nou — Crowley a amintit victorii legale similare obținute anterior pe proiecte eoliene offshore și granturi solare, promițând că lupta va continua: „Nu vom da înapoi în eforturile noastre de a proteja locurile de muncă ale membrilor noștri, în timp ce construim o nouă economie fără carbon.”

Context mai larg

Episodul se înscrie într-un tipar mai amplu al confruntării politice americane pe tema tranziției energetice: fonduri alocate sub o administrație democrată, contestate sistematic de administrația republicană următoare, cu sindicatele și organizațiile locale prinse la mijloc, între promisiuni de „economie fără carbon” și acuzații de „risipă bugetară”. Dincolo de disputa legală punctuală, miza reală pare a fi cine controlează, pe termen lung, robinetul miliardelor de dolari destinate energiei regenerabile — și ce grupuri de interese profită de fiecare parte a baricadei.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)