Harvard și China: 630 de milioane de dolari care ridică întrebări

n timp ce Harvard se prezintă public drept bastionul independenței academice, un raport publicat pe 13 august de comisiile Camerei Reprezentanților arată că universitatea a primit peste 600 de milioane de dolari din China — mai mult decât orice altă instituție americană de învățământ superior. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale universității este mecanismul prin care aceste fonduri par să fi ocolit tocmai legile menite să le facă transparente.

Raportul, realizat de Comisia Selectă a Camerei pentru China și de Comisia pentru Educație și Forța de Muncă, susține că Harvard a creat o entitate non-profit numită Harvard Global — o structură care, potrivit anchetatorilor, ar fi servit drept portiță pentru a evita obligațiile federale de raportare a donațiilor străine.

O entitate care „dispare” din declarații chiar la momentul potrivit

Cronologia ridică semne de întrebare: potrivit raportului, pe site-ul Harvard Global se preciza inițial că organizația poate acționa drept „solicitant și beneficiar de finanțare” pentru fonduri pe care universitatea nu le putea accepta direct, din motive legale sau financiare. Această formulare a dispărut de pe site abia după ce comisiile parlamentare au trimis Harvard un proiect al raportului — coincidență sau nu, momentul e greu de ignorat.

„Harvard a creat o entitate într-o încercare flagrantă de a ocoli legile federale privind divulgarea finanțării străine. Este inacceptabil, mai ales având în vedere istoricul Harvard de nerespectare a acestor cerințe”, a declarat reprezentantul Tim Walberg (R-Michigan), președintele Comisiei pentru Educație și Forța de Muncă.

140 de lucrări comune și o universitate de pe lista neagră

Comisiile au identificat 140 de publicații academice semnate atât de cercetători afiliați Harvard, cât și de cercetători din universități chineze — printre care se numără și o instituție din grupul „Cei Șapte Fii ai Apărării Naționale”, un cluster de universități de elită subordonate direct Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației din China, ministerul care reglementează sectorul de apărare al țării.

Raportul citează, ca exemplu concret, o lucrare din 2023 despre materiale magnetice, semnată de un cercetător afiliat Harvard alături de un cercetător de la Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării din China — instituție pe care guvernul american a plasat-o pe lista sa de entități periculoase pentru securitatea națională. Cine beneficiază de o astfel de colaborare academică, atunci când una dintre părți deține autorizări de securitate direct legate de Armata Populară de Eliberare?

„De la a permite violență împotriva protestatarilor anti-China până la colaborarea cu entități legate de PLA, Harvard a comis greșeli grave și trebuie să acționeze acum pentru a preveni altele”, a declarat reprezentantul John Moolenaar (R-Michigan), președintele Comisiei Selecte pentru China, care a cerut reforme instituționale menite să limiteze influența Partidului Comunist Chinez în campus și să protejeze cercetarea americană sensibilă.

Harvard nu a răspuns solicitării de comentarii până la momentul publicării raportului.

Un tipar mai vechi decât pare

Acest raport nu apare izolat. Departamentul de Justiție (DOJ) anunțase deja pe 20 iulie că investighează dacă Harvard a încălcat Titlul VI din legislația federală, prin excluderea studenților americani de la programe de asistență financiară finanțate din surse aflate în China. Universitățile sunt obligate prin lege să raporteze donațiile și contractele din surse străine care depășesc 250.000 de dolari anual. Harvard a declarat aproape 4,5 miliarde de dolari în finanțare externă, din care 630 de milioane provin din surse chineze — cea mai mare sursă de finanțare străină a instituției.

Potrivit DOJ, Harvard pare să accepte fonduri de la surse chineze care condiționează universitatea să creeze programe de asistență financiară „cu preferință acordată studenților din anumite țări” — o clauză care, dacă se confirmă, ar contrazice direct principiile de nediscriminare pe care instituțiile americane sunt obligate să le respecte pentru a primi fonduri federale.

Dincolo de cazul Harvard, episodul se înscrie într-un tipar mai amplu de îngrijorare la Washington privind influența Beijingului în mediul academic american — un teren pe unde banii circulă mult mai discret decât diplomele pe care le finanțează, și unde granița dintre schimb academic legitim și transfer strategic de know-how rămâne, cel puțin oficial, greu de trasat.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)