Fauci, în vizor: cine îi ia locul la NIH ridică întrebări

eea ce părea o simplă schimbare administrativă la Institutele Naționale de Sănătate ale SUA ascunde de fapt o răsturnare simbolică majoră: omul propus să preia fosta funcție a lui Anthony Fauci este chiar un susținător declarat al teoriei scurgerii de laborator — exact teoria pe care establishmentul medical american a respins-o ani de zile drept „conspirație”. Coincidență sau nu, momentul vine chiar în plin scandal pentru fostul șef al bolilor infecțioase.

Potrivit publicației Politico, medicul-cercetător Steven Quay trece prin ultimele etape de verificare pentru a prelua postul ocupat cândva de Fauci la NIH. Informația confirmă zvonuri care circulau de luni bune printre surse din interiorul administrației americane, potrivit jurnalistului Paul D. Thacker, autorul newsletter-ului The DisInformation Chronicle. Thacker l-a intervievat pe Quay în iunie, într-un podcast dedicat schimbărilor pe care NIH ar trebui să le facă pentru a evita o nouă pandemie provocată de cercetări periculoase asupra virușilor, și a publicat un fragment din cartea lui Quay, „The Code As Witness: How the COVID Genome Reveals Its Lab Origins”.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Vestea despre Quay apare exact în perioada în care Fauci se confruntă cu probleme serioase în Congres. Potrivit New York Times, senatorii americani au votat o rezoluție prin care Fauci a fost găsit în culpă (contempt) pentru refuzul de a răspunde la întrebări în cadrul unei audieri recente. Senatorul Rand Paul (R-Kentucky) a publicat mii de pagini de documente interne despre pandemie, inclusiv jurnalul personal al lui Fauci, găsit pe servere guvernamentale.

Printre însemnările descoperite, într-o notă din septembrie 2022, Fauci l-a numit pe jurnalistul Thacker „o persoană complet ciudată” și a comentat că fostul director CDC, Robert Redfield, are o „personalitate bizară” — pentru simplul motiv că acesta declarase, într-un interviu, că pandemia ar fi putut începe într-un laborator. Cine beneficiază de etichetarea unor voci disidente drept „bizare” sau „ciudate”? Întrebarea rămâne deschisă.

Chiar și presa favorabilă își pierde răbdarea

Un alt semnal interesant vine dintr-o direcție neașteptată: revista The New Yorker, publicație cunoscută pentru simpatiile sale față de establishmentul democrat american, a publicat un articol critic la adresa lui Fauci, în care acesta este descris ca fiind mai preocupat de propria imagine și de relațiile cu celebritățile decât de protejarea populației în fața virusului COVID. Articolul citează un pasaj în care Fauci pare incapabil să înțeleagă legătura dintre adulația publică și criticile pe care le primește — sugerând că era mai iubit pentru celebritate decât pentru adevărul pe care pretindea că îl apără.

Faptul că o publicație tradițional aliniată cu narativul oficial al pandemiei publică asemenea critici la adresa „semizeului COVID” al taberei democrate nu este un detaliu minor. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este dacă această schimbare de ton reflectă o presiune mai amplă asupra instituțiilor de sănătate publică americane, într-un moment în care încrederea populației în autoritățile sanitare este la un nivel istoric de scăzut — un fenomen resimțit, de altfel, și în România, unde scepticismul față de instituțiile de sănătate rămâne ridicat.

Telefonul, dovada care nu dispare

Presiunea asupra lui Fauci nu se oprește aici. O comisie a Senatului american a dezvăluit, potrivit Wall Street Journal, că deține o copie a telefonului mobil folosit de Fauci în timpul pandemiei. Cu alte cuvinte, avalanșa de documente nu pare să se oprească, iar fostul șef al politicii sanitare americane se află, cum spune chiar Thacker, „pe fugă”.

Contextul mai larg merită subliniat: dezbaterea privind originea COVID-19 — accident natural sau scurgere de laborator — a fost, ani la rând, tratată drept teorie marginală de o mare parte din presa occidentală și de instituțiile sanitare internaționale. Faptul că un susținător declarat al ipotezei scurgerii de laborator ajunge acum aproape de fotoliul ocupat cândva de cel mai vizibil apărător al variantei oficiale spune multe despre cât de fragil a fost, de fapt, consensul „științific” impus publicului în anii pandemiei.

Pentru cei interesați de detaliile tehnice ale argumentației lui Quay, acestea au fost discutate pe larg în interviul acordat lui Thacker și în fragmentul publicat din cartea sa dedicată dovezilor genetice care ar indica o origine de laborator a virusului.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)