Sondajul CURS și tăcerea Puterii: cine se teme de Georgescu?

n sondaj CURS arată că AUR conduce detașat în intențiile de vot pentru viitoarele alegeri parlamentare, iar Călin Georgescu rămâne, fără rival, politicianul în care românii spun că au cea mai mare încredere — un detaliu pe care instituțiile centrale îl tratează, cel puțin oficial, cu o tăcere aproape studiată. Cifra care ar trebui să dea fiori celor de la butoanele puterii: 80% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită. Nu e un procent oarecare, e un vot de neîncredere colectiv, dat în afara urnelor.

Coincidență sau nu, sondajul apare într-un moment în care România nu are, de fapt, un guvern învestit. Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, premierul rămânând doar interimar, cu atribuții limitate. Eugen Tomac a fost desemnat premier la începutul lunii iunie, dar și-a depus mandatul înainte de votul de învestitură. Guvernul propus ulterior de Adrian Veștea nu a trecut nici el prin Parlament. La sfârșitul lunii iulie, cu Parlamentul intrat în vacanță, România se află practic fără un executiv cu puteri depline — exact în perioada în care termenul critic al PNRR, 31 august, se apropie amenințător.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Ceea ce nu se menționează în comunicatele instituționale este simplu: o criză de guvernare prelungită, combinată cu o inflație care a plasat România constant în topul UE și cu o putere de cumpărare în scădere, este exact rețeta care alimentează polarizarea electorală. Cine beneficiază de această stare de fapt? Cu siguranță nu partidele aflate la guvernare interimară, ci actorii politici care se poziționează ca alternativă la un sistem perceput drept blocat și incapabil să livreze.

Georgescu rămâne, potrivit sondajului CURS, figura cu cel mai ridicat nivel de încredere — deși nu deține nicio funcție oficială de la descalificarea sa din cursa prezidențială din 2025. Cronologia ridică întrebări: cum rămâne relevant, în sondajele de încredere, un om fără platformă instituțională, într-un peisaj mediatic dominat de televiziuni cu agende partizane declarate? Răspunsul oficial, evident, e „popularitate organică”. Răspunsul neoficial rămâne deschis interpretării fiecăruia.

Contextul mai larg: fractura instituțională

Nu e o coincidență izolată. De la anularea alegerilor din 2024, motivată de CCR prin dovezi de interferență rusă și finanțare nedeclarată, societatea românească rămâne fracturată pe axa urban-pro-european versus rural-suveranist. Un sondaj care arată 80% neîncredere în direcția țării, într-un an în care nu există premier învestit, nu face decât să adâncească această narativă a „sistemului rupt” — narativă pe care AUR o exploatează consecvent, cerând alegeri anticipate.

Rămâne de văzut cine transformă această neîncredere generalizată în capital politic real și cine, dimpotrivă, preferă ca ea să rămână doar un procent comod în rapoartele de sondaj, ignorat până la următorul ciclu electoral.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)