Prăbușirea consumului: cifrele pe care INS le publică, dar nimeni nu le explică

atele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în primele cinci luni ale anului 2026 consumul intern a continuat să scadă — iar ceea ce oficial e prezentat ca o simplă statistică de conjunctură ascunde, de fapt, o erodare sistematică a puterii de cumpărare a românilor, accelerată tocmai în perioada în care guvernul interimar Bolojan a menținut un pachet fiscal dintre cele mai apăsătoare din ultimii ani.

Cifrele care nu mint, chiar dacă rapoartele oficiale nu le contextualizează

Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 7,9% în intervalul ianuarie-mai 2026 față de aceeași perioadă a anului anterior — cea mai severă contracție din acest segment. Totodată, au fost înregistrate scăderi și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, ceea ce înseamnă că presiunea financiară a ajuns acolo unde nu ar trebui să ajungă niciodată: la coșul zilnic de cumpărături.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este contextul fiscal în care s-au produs aceste scăderi: TVA majorat la 21%, accize mărite, eliminarea plafonului la prețul gazelor și al energiei electrice — toate măsuri introduse sau menținute de cabinetul Bolojan. Consumatorul român a absorbit toate aceste șocuri simultan, fără niciun mecanism de compensare real.

Cronologia ridică semne de întrebare

Coincidență sau nu, tocmai în intervalul în care consumul s-a prăbușit, România înregistra și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană — 9% în martie 2026, de aproximativ trei ori media europeană. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar 45% dintre gospodăriile românești declarau că abia fac față cheltuielilor curente.

Conexiunile interesante nu se opresc aici: guvernul interimar, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026 și fără mandat deplin până la această dată, continuă să administreze o economie în contracție, fără posibilitatea legală de a adopta măsuri de redresare. Termenul critic al PNRR — 31 august 2026 — se apropie, iar miliarde de euro din fonduri europene riscă să fie pierdute din cauza blocajului politic. Cine beneficiază de această paralizie instituțională prelungită? Aceasta este întrebarea pe care puțini analiști o pun cu voce tare.

Tabloul mai larg: o economie storsă între politică și piețe

Scăderea consumului intern nu este un fenomen izolat românesc, dar amplitudinea sa plasează România în afara tiparelor regionale. În timp ce economiile vecine din Europa Centrală și de Est înregistrează creșteri moderate ale consumului, România merge în sens invers — semn că factorii interni, nu cei externi, sunt motorul acestei dinamici. Presiunea fiscală acumulată, criza politică fără precedent și incertitudinea energetică generată și de conflictul din Orientul Mijlociu formează un triunghi toxic pe care statisticile INS îl surprind în cifre, dar pe care nicio conferință de presă oficială nu îl numește pe față.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)