Informația israeliană despre Iran și Trump: coincidență sau calcul?

xact în momentul în care armistițiul SUA-Iran era pe punctul de a se prăbuși definitiv, Israelul a transmis Washingtonului o nouă informație de informații care susținea că Teheranul ar fi pus la cale un plan proaspăt de asasinare a președintelui Trump — iar ceea ce oficial este prezentat ca un act de avertizare aliată ascunde, de fapt, o cronologie care ridică semne serioase de întrebare cu privire la cine beneficiază și de ce acum.

Potrivit Wall Street Journal, Israelul a împărtășit recent Casei Albe informații despre un presupus complot iranian de eliminare a lui Trump. Detaliul care nu se menționează în rapoartele oficiale este că această informație a ajuns în presă cu o viteză remarcabilă — „scursă” rapid la marile publicații, tocmai când negocierile tehnice SUA-Iran continuau în paralel, conform Bloomberg. Coincidență? Sau un calcul diplomatic bine calibrat?

Trump însuși, de la Ankara, în cadrul summitului NATO, a declarat: „Vor să-l elimine pe liderul american — pe mine. Sunt pe fiecare listă a lor. Am văzut asta dimineață, sunt pe fiecare listă în parte. Până acum am fost puțin norocos, dar poate că asta nu durează mult.”

Între timp, pe teren, escaladarea militară a atins noi cote. Forțele americane au lovit peste 170 de ținte militare iraniene în ultimele două zile, incluzând sisteme de apărare aeriană, depozite de drone și rachete, ambarcațiuni militare de mare viteză și infrastructură logistică de-a lungul coastei din apropierea Strâmtorii Hormuz, conform CENTCOM. Rata atacurilor a crescut la aproximativ de 14 ori față de confruntarea din sfârșitul lunii iunie.

Iranul a ripostat cu rachete balistice și drone care au vizat Kuweitul, Qatarul, Bahrainul și chiar Iordania. Iordania a interceptat opt rachete iraniene în spațiul său aerian; deșeurile căzute nu au produs victime sau daune materiale semnificative. Kuweitul a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone, cu un rănit și daune materiale. Bahrainul a interceptat și distrus mai multe drone și rachete. Qatarul — un mediator-cheie în negocierile Iran-SUA — nu a confirmat niciun atac, dar a emis o alertă de securitate publică pe care ulterior a ridicat-o.

IRGC a revendicat atacuri asupra a două baze americane din Kuweit și două din Bahrain, amenințând că răspunsul va fi extins la alte baze americane din regiune dacă SUA repetă atacurile. Surse iraniene de opoziție au raportat că industria maritimă, șantierele navale și baza navală a Gărzilor Revoluționare din Bandar Abbas au fost de asemenea atacate de americani. Explozii au fost raportate de-a lungul coastei iraniene, la Bushehr, Chabahar, Bandar Abbas și Sirik.

Sursele iraniene de stat au raportat 14 morți și 78 de răniți în urma atacurilor americane din ultimele două zile — cifre pe care analiștii le consideră potențial subevaluate, dat fiind că schimburile de lovituri continuă. Guvernatorul provinciei Bushehr a negat că o centrală nucleară din regiune ar fi fost lovită, iar agenția Nour News, citând o sursă, a confirmat că atacul american asupra Bushehr nu a cauzat daune centralei nucleare.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că Israelul are motive proprii, bine documentate, să mențină SUA angajate militar împotriva Iranului. Israelul a rămas profund nemulțumit de termenii acordului anterior de armistițiu și, prin urmare, are tot interesul să alimenteze tensiunile. Mulți din administrația americană știu acest lucru — și tocmai de aceea „avertizarea de informații” scursă rapid spre marile publicații ar trebui privită cu scepticismul cuvenit.

Iranul a negat vehement acuzațiile de complot de asasinare, la fel cum a procedat în toate ocaziile anterioare similare. Misiunea Iranului la ONU nu a răspuns imediat solicitărilor de comentariu, iar ambasada Israelului la Washington a refuzat orice declarație.

Pe fondul acestor schimburi militare, Trump a continuat să susțină public că Teheranul „vrea cu disperare să facă un acord” și că Iranul „a sunat acum ceva timp” cu o astfel de solicitare. Dar Wall Street Journal oferă o imagine contrastantă: furios pe atacuri, Trump i-a întrebat pe consilierii săi seniori dacă cred că Iranul este serios în privința unui acord final — și concluzia a fost că nu. De la Ankara, președintele american a declarat: „Pentru mine, cred că s-a terminat. Nu vreau să mai am de-a face cu ei… Sunt mincinoși, sunt escroci, sunt oameni bolnavi.”

Secretarul Apărării Pete Hegseth a avertizat că SUA vor lovi Iranul „și mai mult, și mai adânc”, iar Pentagonul a anunțat că va continua să „degradeze capacitatea Iranului de a amenința libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz”. Un oficial american a declarat că Iranul a ales „calea violenței” și va suporta consecințele.

Iranul, la rândul său, susține că SUA au violat acordul de pace prin stabilirea unui coridor de navigație care nu a fost coordonat cu Teheranul — ceea ce, din perspectiva iraniană, a justificat atacurile asupra traficului naval. Președintele Parlamentului iranian, Ghalibaf, a declarat că „Strâmtoarea Hormuz se va deschide doar cu aranjamentele iraniene, nu cu amenințările americane”.

Cronologia ridică întrebări și din perspectiva impactului economic global. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, rămâne punctul nevralgic al acestui conflict. Prețurile petrolului s-au menținut peste nivelurile de dinainte de război pe parcursul zilei de joi. Pentru România, aflată deja pe primul loc în UE la inflație (9,0% în martie 2026), orice prelungire a blocajului naval înseamnă o presiune suplimentară pe prețurile combustibililor — iar Eurostat confirmase deja că România ocupa locul al doilea în UE la creșterea prețurilor combustibililor în luna martie.

Discuțiile tehnice SUA-Iran continuă, conform unui oficial american citat de Bloomberg — semn că nu toate ușile sunt închise. Dar cu fiecare rachetă lansată și fiecare informație „scursă” la momentul potrivit, spațiul pentru un compromis devine tot mai îngust. Cine beneficiază de un conflict prelungit? Răspunsul la această întrebare poate fi mai revelator decât orice comunicat oficial.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)