Exodul miliardarilor din New York: ce ascund cifrele oficiale

n timp ce primarul New York-ului sărbătorea public lansarea unei noi taxe pe bogați, un raport independent arăta deja că orașul pierduse 10,7 miliarde de dolari tocmai din acest segment de contribuabili — o cronologie care ridică o întrebare simplă: cine a știut ce, și când?

Sărbătoarea de pe acoperișul lui Ken Griffin

În aprilie, primarul Zohran Mamdani a ales un decor cu greutate simbolică pentru anunțul său: penthouse-ul de 238 de milioane de dolari al miliardarului Ken Griffin, din Manhattan. „Când am candidat la primărie, am spus că voi taxa bogații. Ei bine, astăzi îi taxăm”, a declarat el într-un video postat pe rețelele sociale, marcând debutul primei taxe pied-à-terre din istoria orașului — o taxă anuală aplicată proprietăților de lux de peste 5 milioane de dolari ale căror proprietari nu locuiesc permanent în New York.

Mamdani a promis că măsura va aduce „cel puțin 500 de milioane de dolari direct pentru oraș”, bani destinați creșelor gratuite, unor străzi mai curate și unor cartiere mai sigure. „Acesta este un sistem fundamental nedrept, care lovește în newyorkezii care muncesc”, a spus el atunci. „Acum se termină.”

Trei luni mai târziu, cifrele spun altă poveste

Un nou studiu, publicat luni de Citizen Budget Commission, sugerează că primarul a ales un moment cel puțin ciudat pentru a sărbători. Potrivit analizei, ponderea tot mai mică a milionarilor din New York a costat statul aproximativ 10,7 miliarde de dolari în venituri pierdute din impozitul pe venitul personal, doar în 2022. Ponderea statului New York din totalul milionarilor americani a scăzut de la 12,7% în 2010 la 8,7% în 2022 — cel mai abrupt declin înregistrat de orice stat american în această perioadă. Comisia estimează că, dacă New York și-ar fi păstrat pur și simplu ponderea din 2010, statul ar fi colectat cu aproximativ 10,7 miliarde de dolari mai mult doar în acel an.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale ale primăriei este că Mamdani, care a preluat funcția în ianuarie, a moștenit de fapt o bază de impozitare care dădea deja semne clare de fugă. Taxa pied-à-terre țintește exact segmentul de venituri mari pe care CBC îl descrie ca fiind în plecare accelerată — iar criticii văd în momentul ales mai degrabă o provocare politică decât un plan fiscal coerent. Guvernatoarea Kathy Hochul, aflată în cursă pentru realegere în noiembrie, a evitat până acum să susțină o creștere directă a impozitelor pentru newyorkezii bogați, deși susține conceptul de taxă pied-à-terre pentru reședințele secundare de lux din oraș.

Cine plătește de fapt facturile New Yorkului

„În New York, primul 1% dintre contribuabili plătește aproximativ 45% din tot impozitul pe venit colectat de stat, într-un an obișnuit, așa că veniturile statului depind foarte mult de rămânerea acestor persoane cu venituri mari — iar asta a fost o provocare în ultimii ani”, a declarat Jared Walczak, economist și cercetător senior la think tank-ul Tax Foundation, pentru New York Post.

Walczak a subliniat că măsuri la nivel de oraș, precum cea a lui Mamdani, nu pot rezolva problema de fond, atât timp cât orice schimbare fiscală semnificativă necesită acțiune la nivelul legislativului statal, de la Albany. El a avertizat și că majorările continue de taxe, combinate cu alternative tot mai competitive în alte state, ar putea accelera plecările.

Abir Mandel, analist senior de politici statale la Tax Foundation, a precizat că New York ocupă în prezent ultimul loc la nivel național în privința competitivității fiscale. Ea a dat ca exemplu relocarea companiilor lui Elon Musk din California în Texas — genul de decizie pe care New York riscă să o invite fără reforme, avertizând că statul va continua să aibă dificultăți în a atrage atât populație, cât și afaceri. Despre rolul disproporționat al Wall Street-ului în susținerea veniturilor statului, Mandel a fost tranșantă: „Wall Street este gâsca cu ouă de aur. Dar pentru cât timp?”

Rădăcinile crizei sunt mult mai vechi

Raportul CBC trasează stagnarea mult înainte ca Mamdani să preia funcția. Fostul guvernator Andrew Cuomo a majorat impozitele pentru contribuabilii cu venituri mari în timpul pandemiei de COVID, iar Hochul supraveghează acum cheltuielile Medicaid, care sunt pe cale să atingă 58 de miliarde de dolari până la finalul deceniului. Ken Girardin, cercetător la Manhattan Institute, a indicat drept combinație toxică reforma din 2019 privind controlul chiriilor și mandatul pentru energie verde — o pereche de măsuri care a redus oferta de locuințe și a crescut costurile energiei. „Albany este direct responsabil pentru stagnare”, a declarat el.

Coincidență sau nu, tocmai statul care găzduiește Wall Street-ul — motorul financiar al întregii economii americane — a ajuns ultimul la capitolul competitivitate fiscală. Este genul de detaliu care rareori apare în discursurile publice ale politicienilor care promit redistribuire, dar care contează enorm pentru cei care decid unde își mută reședința fiscală.

Unde pleacă bogații — și de ce contează

New York a pierdut mai mulți rezidenți către fiecare alt stat american decât a câștigat de la oricare dintre ele, Florida și Texas numărându-se printre principalele destinații ale celor care pleacă — iar aceasta este considerată o problemă majoră. Justin Wilcox, director executiv al Upstate United, a numit concluziile studiului greu de ignorat. „E dificil să nu fii alarmat de aceste date”, a spus el. „Cu acest instrument al CBC, locuitorii din nordul statului New York pot vedea singuri impactul devastator al politicilor de la Albany — afaceri care nu reușesc să crească, declin demografic și pierdere de venituri. Statul New York trebuie să își schimbe cursul acum, înainte să fie prea târziu și să rămânem blocați permanent într-un ciclu cu tot mai puțini oameni.”

Mamdani răspunde — dar ocolește întrebarea

Întrebat despre studiu luni, în cadrul unui eveniment fără legătură directă, Mamdani a respins îngrijorările legate de o eventuală plecare masivă a contribuabililor bogați, argumentând că New York a câștigat milionari după majorările fiscale anterioare decise de Albany. El și-a apărat filozofia generală fără să răspundă punctual la concluziile CBC. „Am fost foarte clar în privința faptului că trăim în cel mai bogat oraș din cea mai bogată țară din istoria lumii și este inacceptabil ca unul din patru newyorkezi să trăiască în sărăcie, iar eu cred că cei mai bogați pot face un pic mai mult pentru ca toată lumea să își permită să trăiască aici”, a spus el.

Rămâne de văzut cine va avea dreptate pe termen lung — primarul care mizează pe simbolism fiscal, sau economiștii care avertizează că gâsca cu ouă de aur a New York-ului ar putea, într-o bună zi, să-și ia zborul spre alt stat.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)