Durov, mandat de arestare la Moscova: cine are de câștigat

usia emite un mandat internațional de arestare pentru fondatorul Telegram, Pavel Durov, exact în perioada în care Kremlinul își promovează propriul aplicativ de mesagerie, MAX — iar cronologia acestei coincidențe merită analizată cu atenție, nu doar consumată ca știre seacă.

FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) a anunțat pe 29 iulie că l-a acuzat pe Durov, descris drept „șeful administrației Telegram”, de comitere a unei fapte prevăzute de Partea 1.1 a Articolului 205.1 din Codul Penal rus — asistență în activități teroriste. Comunicatul FSB precizează explicit: „Telegram’s head of administration, P. Durov, has been charged… He is being placed on an international wanted list.”

Acuzația oficială: bot de întâlniri folosit pentru sabotaj

Potrivit FSB, motivul principal al acuzației este refuzul Telegram de a elimina, „în încălcarea legislației ruse”, numeroase canale, chat-uri și boți folosiți — susțin rușii — de serviciile speciale ucrainene și de organizații teroriste și extremiste pentru pregătirea de sabotaje, atacuri, crime în masă și fraude cibernetice pe teritoriul Federației Ruse.

Concret, serviciul secret rus afirmă că a documentat cazuri în care serviciile de informații ucrainene ar fi folosit chatbot-ul popular printre tineri, „Dayvinchik/Leo — Dating, Chat, and New Friends”, disponibil pe Telegram, pentru a atrage cetățeni ruși în activități de sabotaj și terorism prin înșelăciune și manipulare psihologică.

În urma unor operațiuni comune cu Ministerul de Interne și Comitetul de Investigații al Rusiei, FSB susține că a identificat și reținut „46 de cetățeni ruși cu vârste între 12 și 22 de ani” care, după interacțiunea cu bot-ul, ar fi comis atacuri armate asupra forțelor de ordine și incendieri la infrastructuri de transport, energie, comunicații și sistem bancar, la ordinul — spun autoritățile ruse — serviciilor speciale ucrainene.

Persoanele reținute ar fi acționat și ca „curieri”, transportând bani de la cetățeni păcăliți către puncte de schimb cripto, pentru a fi transferați către conturi controlate de partea adversă, potrivit FSB. Modul de operare descris: agenți ucraineni, dându-se drept femei pe bot-ul de întâlniri, ar fi convins tineri ruși să trimită locații (adesea mall-uri sau obiective-cheie) și să plătească bilete sau cadouri prin linkuri de phishing. Ulterior, persoane care se dădeau drept oficiali ai poliției ruse sau ai Rosfinmonitoring (serviciul federal de monitorizare financiară) ar fi contactat victimele pe alte aplicații, susținând că banii finanțaseră forțele ucrainene și că locațiile trimise fuseseră folosite pentru atacuri cu rachete sau drone — folosind apoi amenințări cu urmărirea penală pentru a-i forța pe tineri să comită atacuri armate sau incendieri sub pretextul unor „verificări anti-teroriste”.

Adevăruri.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Durov și Telegram, dar nu a primit răspuns până la publicarea acestui articol. Contul oficial X al Telegram a postat, la scurt timp după anunțarea mandatului, o imagine cu Durov făcând un gest obscen — un răspuns care, cel puțin la nivel de imagine publică, sugerează că fondatorul aplicației nu tratează acuzația cu seriozitatea pe care Moscova ar vrea să o vadă.

Context extins: un război al aplicațiilor de mesagerie

Ce nu se menționează suficient de apăsat în relatările despre acest caz este contextul mai larg: mandatul de arestare vine după ce Roskomnadzor, regulatorul media rus, a început să limiteze apelurile vocale și video pe Telegram din august 2025, iar în februarie a anunțat că „va continua să impună restricții succesive pentru a asigura respectarea legislației ruse”, vizând Telegram și alte aplicații de mesagerie considerate neconforme. La momentul respectiv, Durov declarase că aplicația sa rămâne dedicată libertății de exprimare și confidențialității utilizatorilor, „indiferent de presiune”.

Cine beneficiază, practic, de slăbirea Telegram pe piața rusă? Rusia promovează activ propriul serviciu de mesagerie susținut de stat, MAX, pe care criticii îl consideră un instrument de supraveghere — acuzație pe care autoritățile ruse o resping, susținând că aplicația integrează servicii guvernamentale menite să „simplifice viața cetățenilor”. Coincidență sau strategie deliberată de înlocuire a unei platforme greu de controlat cu una construită chiar de stat? Cronologia — restricții tehnice, apoi acuzații penale grave, în paralel cu promovarea MAX — ridică cel puțin întrebarea aceasta.

Telegram, aplicație de mesagerie criptată, revendică peste 1 miliard de utilizatori și este folosită pe ambele fronturi ale războiului din Ucraina, inclusiv de Kremlin însuși — un detaliu care face acuzația actuală și mai interesantă: cum poate un serviciu „folosit de terorism” să fie, în același timp, canal de comunicare pentru instituții ruse? Estimări din surse terțe indică aproximativ 35 de milioane de utilizatori Telegram în Rusia, una dintre cele mai mari baze naționale de utilizatori la nivel global.

Durov, născut la Sankt Petersburg dar deținător al pașapoartelor din Emiratele Arabe Unite și Franța, a fondat și echivalentul rusesc al Facebook, VKontakte, înainte de a-și vinde participația rămasă în 2014, sub presiunea autorităților ruse. A fondat Telegram în 2013. Nu este prima dată când numele său apare în anchete: autoritățile franceze îl investighează separat pe Durov pentru acuzații că Telegram nu ar fi prevenit suficient activități infracționale pe platformă și nu ar fi cooperat adecvat cu solicitările autorităților. Durov neagă orice faptă ilegală.

Ce rămâne cert: un fondator de platformă digitală cu sediul real nicăieri și pretutindeni, acuzat simultan de două state occidentale-orientale de motive diferite, într-un moment în care controlul asupra fluxului de informații pare mai valoros ca oricând pentru orice putere statală — fie ea de la Moscova, fie de la Paris.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)