Dosarul vaccinurilor: de ce DNA a așteptat un an răspunsul Comisiei Europene

ncheta DNA privind achizițiile de vaccinuri COVID-19 ale României se mișcă din nou după aproape cinci ani de tăcere — iar răspunsul venit de la Bruxelles după exact un an de așteptare ridică o întrebare pe care nimeni din spațiul oficial nu pare grăbit să o formuleze: de ce a durat atât de mult?

Un dosar deschis din 2021, blocat ani de zile

Direcția Națională Anticorupție a deschis ancheta privind contractele guvernamentale pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID încă din 2021. De atunci, dosarul a stagnat în mod inexplicabil, invocând, printre altele, necesitatea unor clarificări din partea Comisiei Europene — instituția care a coordonat la nivel continental negocierea și distribuția contractelor cu marile companii farmaceutice.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că aceste contracte europene de achiziție a vaccinurilor sunt, în bună măsură, și astăzi clasificate sau accesibile doar parțial publicului. Comisia Europeană a fost criticată în repetate rânduri de Parlamentul European și de organizații de transparență pentru refuzul de a publica integral clauzele contractuale cu Pfizer, Moderna și celelalte companii producătoare. Cronologia ridică semne de întrebare: dacă documentele sunt atât de greu de obținut chiar și de o instituție judiciară națională, ce anume conțin ele?

Răspunsul sosit după un an: ce ar putea debloca ancheta

Potrivit informațiilor apărute în presă, DNA a primit în cele din urmă răspunsul solicitat Comisiei Europene — răspuns așteptat timp de aproximativ un an. Elementele transmise de Bruxelles ar putea reprezenta cheia deblocării anchetei, oferind procurorilor români accesul la informații despre mecanismele prin care au fost negociate și distribuite dozele de vaccin la nivel european, inclusiv cele ajunse în România.

Coincidență sau nu, această mișcare survine într-un moment în care România se află în mijlocul celei mai grave crize guvernamentale din ultimii ani — un guvern interimar cu atribuții limitate, un Parlament intrat în vacanță și un termen PNRR critic fixat pentru 31 august 2026. Cine beneficiază de faptul că un dosar de corupție de o asemenea anvergură iese la suprafață tocmai acum, când atenția publică este fragmentată între criza politică, inflația record și îngrijorările legate de conflictul din Orientul Mijlociu?

Contextul mai larg: contractele europene și opacitatea farmaceutică

La nivel european, dosarul vaccinurilor nu este o noutate izolată. Procuratura Europeană (EPPO) a deschis și ea investigații în mai multe state membre privind achizițiile de vaccinuri, iar schimburile de mesaje dintre președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și directorul executiv al Pfizer au generat un scandal de transparență care continuă să producă unde de șoc în instituțiile europene. În acest context mai larg, ancheta DNA capătă o dimensiune care depășește cu mult granițele unui simplu dosar național de corupție.

Ceea ce nu se spune răspicat în dezbaterea publică românească este că România a achiziționat, prin mecanismele europene comune, cantități de vaccinuri care au depășit semnificativ necesarul populației — doze care au expirat sau au fost distruse, reprezentând cheltuieli publice imposibil de justificat în condițiile unui deficit bugetar care a atins 9% din PIB în 2024. Cine a luat aceste decizii și în baza căror calcule rămâne, deocamdată, o întrebare fără răspuns public.

Ancheta care nu trebuia să dureze cinci ani

Aproape cinci ani reprezintă un interval de timp greu de explicat pentru un dosar care implică fonduri publice masive și decizii guvernamentale luate în stare de urgență. Instrumentul „urgenței pandemice” a servit, în toată Europa, drept justificare pentru eludarea procedurilor normale de achiziție publică. În România, această practică a lăsat urme adânci — și se pare că procurorii DNA au nevoie de mai mult decât bună-voință internă pentru a le urmări până la capăt.

Dacă răspunsul Comisiei Europene va fi cu adevărat suficient pentru a debloca ancheta sau dacă va genera noi solicitări și noi amânări, rămâne de văzut. Ceea ce este cert: după cinci ani, românii care au plătit acele vaccinuri din taxele lor merită să știe ce s-a întâmplat cu banii lor.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)