De ce Knessetul a votat controlul presei chiar înainte de alegeri

u doar o zi înainte ca parlamentul israelian să se autodizolve, Knessetul a găsit timp să adopte, în ultimul moment al mandatului coaliției de guvernare, o lege care extinde semnificativ controlul executivului asupra presei — o cronologie care, cel puțin, ridică întrebări despre ce anume s-a urmărit să fie „pus la punct” înainte ca actualii deputați să plece acasă.

Legea, propusă de ministrul Comunicațiilor, Shlomo Karhi, a trecut cu 53 de voturi pentru și 48 împotrivă, potrivit presei israeliene citate de sursa noastră. Votul face parte din ceea ce a fost descris drept „partea finală” a agendei coaliției de guvernământ, adoptată chiar în preajma dizolvării parlamentului, cu alegeri programate pentru 27 octombrie.

O reformă de ultim moment, nu una întâmplătoare

Ceea ce nu se menționează explicit în relatările seci despre acest vot este chestiunea de bun-simț pe care orice cititor atent și-o pune: de ce o reformă atât de amplă a mass-media — care extinde puterea guvernului asupra presei — este împinsă prin Parlament exact în ultimele ore înainte ca acel Parlament să dispară, lăsând actuala configurație politică fără posibilitatea unei dezbateri prelungite sau a unei contestări parlamentare ulterioare?

Cine beneficiază de o asemenea sincronizare? O coaliție care știe că urmează alegeri și că, indiferent de rezultat, cadrul legal privind presa va rămâne deja stabilit înainte ca electoratul să apuce să se pronunțe pe acest subiect specific. Legislația trece, campania electorală începe, iar regulile jocului mediatic sunt deja scrise.

Context mai larg: nu e un fenomen izolat

Tendința guvernelor de a-și consolida influența asupra instituțiilor media în perioadele de tranziție politică sau de criză electorală nu este o particularitate exclusiv israeliană — am văzut variații ale acestui tipar și în alte democrații aflate sub presiune, unde reforme „tehnice” ale comunicațiilor sau ale reglementării presei sunt adoptate rapid, fără o dezbatere publică pe măsura impactului lor real. Coincidență sau nu, astfel de măsuri tind să apară exact atunci când miza electorală este maximă și fereastra de reacție a societății civile este minimă.

Rămâne de văzut, în lunile care urmează până la alegerile din 27 octombrie, cum va fi aplicată practic această extindere a controlului guvernamental și dacă noile reguli vor influența modul în care presa israeliană va putea acoperi campania electorală. Ce nu ne spun rapoartele oficiale, deocamdată, este exact acest lucru: cine va decide, de fapt, ce înseamnă „control” în aplicarea concretă a legii.

Sursă: Flux24.ro