Legea salarizării medicilor: tăieri pregătite în plină criză

n timp ce România traversează cea mai lungă criză guvernamentală din ultimii ani — fără premier învestit, cu miniștri interimari și Parlament în vacanță — un proiect de lege care ar reduce dramatic veniturile medicilor din liniile de front ale sistemului sanitar a ajuns deja în spațiul public. Coincidență sau nu, tocmai acum, când nimeni nu poate fi tras la răspundere politic pentru consecințe, circulă cifrele unei viitoare Legi a Salarizării Unitare.

Potrivit informațiilor vehiculate, un medic primar de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI) și Urgență ar urma să piardă 8.400 de lei din venitul brut lunar. Un medic primar, în general, ar rămâne cu 1.600 de lei mai puțin. Cel mai lovit ar fi însă medicul rezident — cel care abia își începe cariera în spitale suprasolicitate — care ar pierde între 3.500 și 4.640 de lei din venitul brut actual, adică aproximativ un sfert din tot ce câștigă acum.

Cine semnează, de fapt, un proiect care afectează întregul sistem medical?

Aici lucrurile devin interesante. Proiectul este asociat în spațiul public cu numele lui Dragoș Pîslaru, ministru PNL — însă portofoliul oficial al lui Pîslaru la 17 iulie 2026 este cel al Fondurilor Europene, nu al Muncii. Ministerul Muncii a rămas fără titular din aprilie 2026, după demisia în bloc a miniștrilor PSD, printre care Florin Manole, cel care conducea anterior acest minister. Cine, atunci, poartă răspunderea politică reală pentru o reformă salarială de o asemenea amploare, într-un guvern care are, oficial, doar atribuții de administrare curentă?

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este exact acest detaliu: un guvern interimar, condus de un premier care conduce doar afaceri curente după demiterea prin moțiune de cenzură din 5 mai, nu ar trebui — teoretic — să inițieze reforme structurale majore. Și totuși, o schimbare care ar afecta direct veniturile a mii de medici circulă deja cu cifre precise.

Cronologia ridică semne de întrebare

Termenul-limită pentru jaloanele PNRR este 31 august 2026. România riscă pierderea unor fonduri europene esențiale dacă reformele nu sunt adoptate la timp. Într-un asemenea context de presiune externă, apariția unui proiect de lege care „taie” costurile salariale din sănătate — un sector notoriu subfinanțat, dar și extrem de vizibil politic — nu poate fi privită izolat de miza mai mare a bugetului și a angajamentelor față de Bruxelles.

Cine beneficiază de o asemenea măsură? Pe termen scurt, bugetul de stat, aflat sub o presiune uriașă, cu un deficit țintit la 6,2% din PIB pentru 2026 și cu o inflație care a plasat România pe primul loc în Uniunea Europeană în ultimele luni. Pe termen lung însă, riscul este ca exact medicii de urgență și ATI — cei care au dus greul pandemiei și continuă să susțină sistemul sanitar sub presiune constantă — să fie cei care plătesc factura unei crize politice pe care nu au provocat-o.

Ce se întâmplă mai departe?

Cu Parlamentul în vacanță de la 1 iulie și fără un premier învestit, orice adoptare formală a unei asemenea legi rămâne, cel puțin momentan, incertă. Însă faptul că cifrele circulă deja, cu detalii atât de precise pe categorii de medici, sugerează că textul există deja într-o formă avansată — pregătit, poate, pentru momentul în care un nou guvern va fi în sfârșit învestit, fie la finalul verii, fie printr-o sesiune extraordinară de toamnă.

Rămâne de văzut cine va asuma public această reformă și dacă breasla medicală — deja epuizată după ani de subfinanțare cronică — va afla despre reducerile de venit din presă, înainte ca vreun ministru să confirme oficial ceva.

Sursă: Flux24.ro