Ce nu vi se spune despre banii chinezești la Harvard

epartamentul de Justiție al SUA a anunțat pe 20 iulie că a deschis o anchetă asupra Universității Harvard pentru suspiciunea că a exclus studenți americani de la programe de burse finanțate din surse legate de China — iar cifrele arată că nu vorbim despre un detaliu marginal, ci despre cea mai mare sursă de finanțare externă a instituției: 630 de milioane de dolari.

Oficial, ancheta vizează o posibilă încălcare a Titlului VI din Legea Drepturilor Civile, care interzice discriminarea pe bază de origine națională. Dar cronologia și dimensiunea sumelor implicate ridică o întrebare mai largă: de ce o universitate care se laudă cu principiile incluziunii ar accepta condiții de finanțare care, potrivit DOJ, „acordă preferință studenților din anumite țări”?

Banii care nu ajung la toți studenții

Legea federală obligă universitățile să raporteze donațiile și contractele din surse străine care depășesc 250.000 de dolari anual. Potrivit propriilor declarații ale Harvard, universitatea a raportat aproape 4,5 miliarde de dolari în finanțare externă, din care 630 de milioane de dolari provin din surse bazate în China — cea mai mare sursă externă de bani a instituției, mai mare decât orice altă țară.

Departamentul de Justiție susține că Harvard pare să accepte fonduri din China care condiționează universitatea să înființeze programe de asistență financiară „cu preferință acordată studenților din anumite țări”. Cu alte cuvinte, bani destinați, cel puțin parțial, excluderii studenților americani de la burse — în timp ce instituția continuă să primească fonduri federale.

Vocea oficialilor: acuzație directă, dar fără verdict

„Școlile nu pot lua bani federali și apoi să accepte bani din surse străine pentru a acorda ajutor financiar care exclude în mod deliberat cetățenii americani — a face asta este ilegal, și vom opri acest lucru oriunde îl găsim”, a declarat Harmeet K. Dhillon, procuror general adjunct la Divizia pentru Drepturi Civile a DOJ, într-un comunicat.

Departamentul precizează că a notificat Harvard printr-o scrisoare oficială de deschidere a unei revizuiri de conformitate, dar subliniază că nu s-a ajuns încă la nicio concluzie. Dhillon a explicat, în aceeași scrisoare, că ancheta se va concentra pe „o posibilă discriminare pe bază de origine națională” în modul în care Harvard acordă ajutor și beneficii studenților, generată de „restricțiile impuse prin granturi și donații primite de Harvard din surse de finanțare străine”.

Rămâne de văzut ce documente și contracte va cere DOJ pentru a stabili exact ce condiții au fost atașate acestor sume — și cine, în interiorul universității, a acceptat astfel de clauze fără să le facă publice în detaliu.

Harvard răspunde, Beijingul rămâne diplomatic

Într-un comunicat transmis presei, Harvard a declarat că analizează notificarea DOJ. „Harvard respectă legea privind raportarea obligatorie a donațiilor și, în concordanță cu obligațiile noastre legale conform Titlului VI, nu discriminează ilegal pe bază de rasă, etnie sau origine națională în alocarea ajutorului financiar”, a transmis universitatea.

Ambasada Chinei la Washington a ținut să sublinieze că cooperarea educațională dintre cele două țări este reciproc avantajoasă — o formulare diplomatică standard, dar care nu răspunde direct acuzației legate de condiționările financiare atașate donațiilor.

Un tipar care se repetă

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că această anchetă nu apare izolat. Harvard se află de mai bine de un an în centrul unui val de investigații federale privind respectarea legilor anti-discriminare. Anul trecut, oficialii federali au deschis o anchetă privind acuzații că Harvard Law Review ar fi folosit „criterii bazate pe rasă” în procesul de selecție a membrilor și articolelor publicate.

În martie, Departamentul Educației a lansat alte două anchete asupra Harvard: una pentru a stabili dacă universitatea a folosit preferințe bazate pe rasă în procesul de admitere, și alta privind acuzații de hărțuire continuă antisemită pe campus, în contextul războiului din Gaza. Harvard a făcut publice propriile evaluări interne privind incidentele antisemite și anti-musulmane, susținând că respectă legile federale privind drepturile civile.

Coincidență sau nu, această acumulare de anchete — admitere, publicații academice, finanțare străină, hărțuire pe criterii etnice sau religioase — desenează tabloul unei instituții aflate sub o presiune sistematică, exact în perioada în care relația SUA-China trece printr-o tensiune accentuată pe teme de securitate națională, tehnologie și influență în mediul academic american.

Cine beneficiază, de fapt?

Întrebarea care rămâne nerostită în comunicatele oficiale este simplă: cine avea interes ca aceste condiții de finanțare să rămână necunoscute publicului larg? Universitățile americane depind masiv de fonduri externe, iar transparența raportărilor — deși obligatorie prin lege — rareori ajunge să fie verificată în detaliu de instituții independente. Până quando DOJ nu prezintă contractele exacte semnate de Harvard cu sursele din China, tot ce avem sunt cifre uriașe și o acuzație oficială. Dar cronologia, suma implicată și tăcerea relativă a universității asupra detaliilor contractuale lasă loc pentru multe întrebări care, deocamdată, nu au răspuns.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)