Laboratoarele biologice din Ucraina: ce nu vi s-a spus până acum

ulsi Gabbard, directorul serviciilor de informații americane, a declasificat vineri un set de documente interne care confirmă existența unui program american de finanțare a unei rețele globale de laboratoare biologice care manipulează agenți patogeni periculoși — inclusiv peste 40 de astfel de facilități în Ucraina. Ceea ce face dezvăluirea incendiară nu e existența lor — despre asta se știa din 2020 — ci faptul că oficialii americani, inclusiv dr. Anthony Fauci și echipa de securitate națională a administrației Biden, au negat sistematic aceste informații și au amenințat pe cei care încercau să le expună publicului.

Gabbard, care își încheie mandatul la sfârșitul lunii iunie 2026, a declarat că documentele reprezintă „dovezi noi ale finanțării de lungă durată de către guvernul Statelor Unite a peste 120 de laboratoare biologice în mai mult de 30 de țări”, din care peste 40 se află pe teritoriul Ucrainei. „Aceste informații au fost reținute cu bună știință de la poporul american”, a acuzat ea, subliniind că „politicienii și așa-ziși profesioniști din sănătate precum dr. Fauci, precum și entități din echipa de securitate națională a administrației Biden, au mințit repetat poporul american cu privire la existența laboratoarelor finanțate și susținute de SUA.”

„Nu doar că au mințit — au amenințat pe cei care au încercat să expună adevărul”, a adăugat Gabbard într-o declarație publică. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce, dacă programul era „transparent” și „benefic”, au fost nevoiți oficialii să nege vehement existența acestor facilități în primele luni ale conflictului din Ucraina? Cine beneficiază de menținerea acestor informații în umbră?

Documentele declasificate pe 23 aprilie 2026 și publicate vineri descriu facilitățile susținute prin programul Cooperative Threat Reduction al Departamentului Apărării SUA — o inițiativă post-Război Rece începută în anii 1990 pentru securizarea agenților patogeni și materialelor de armament rămase de la Uniunea Sovietică. În Ucraina, programul funcționează din 2005, investind aproximativ 200 de milioane de dolari pentru modernizarea laboratoarelor ucrainene de sănătate publică și veterinare, conform fișelor informative ale Pentagonului. Un slide nou declasificat reflectă o evaluare anterioară a serviciilor de informații conform căreia un laborator veterinar din Harkov deținea probabil agenți patogeni periculoși și era vulnerabil la capturare sau distrugere de către forțele ruse.

Gabbard a legat publicarea documentelor de Ordinul Executiv 14292, pe care președintele Trump l-a semnat în mai 2025 pentru a pune capăt finanțării federale a cercetării de tip „gain-of-function” (cercetare care mărește transmisibilitatea sau virulența agenților patogeni). Ea a declarat că a instruit comunitatea de informații să intensifice colectarea de date despre aceste laboratoare. Publicarea face parte dintr-un val de declasificări în ultimele ei săptămâni de mandat; un oficial ODNI a declarat că Gabbard lucrează la publicarea documentelor privind originile COVID-19 înainte de plecarea sa.

Existența laboratoarelor finanțate de SUA este publică de ani de zile: Pentagonul a publicat fișe informative despre program, Ambasada SUA la Kiev l-a descris în 2020, iar subsecretarul de stat Victoria Nuland a recunoscut existența „facilităților de cercetare biologică” din Ucraina în mărturie în fața Senatului în martie 2022. Glenn Greenwald a remarcat atunci că Nuland a vorbit „cu un discomfort palpabil și într-un discurs întrerupt, un contrast izbitor față de stilul ei normal de a vorbi în limbajul obfuscator al Departamentului de Stat”, recunoscând: „uh, Ucraina are, uh, facilități de cercetare biologică.” Orice speranță de a prezenta astfel de „facilități” ca fiind benigne sau banale a fost imediat distrusă de avertismentul pe care l-a adăugat rapid: „suntem acum, de fapt, destul de îngrijorați că trupele ruse, forțele ruse, ar putea încerca să obțină controlul asupra acelor laboratoare, așa că lucrăm cu ucrainenii pentru a preveni ca oricare dintre acele materiale de cercetare să cadă în mâinile forțelor ruse.”

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este de ce, dacă aceste laboratoare erau simple facilități de sănătate publică, Nuland era atât de îngrijorată de posibilitatea ca „materialele de cercetare” să cadă în mâinile rușilor. Ce anume se cerceta acolo, de fapt? Și de ce negarea vehementă a existenței lor în primele săptămâni ale invaziei ruse, urmată de recunoașterea forțată sub jurământ? Coincidență sau strategie de comunicare eșuată?

Declarațiile lui Gabbard vin într-un context mai larg: după pandemie, încrederea publicului în instituțiile de sănătate publică și în narativele oficiale privind originile virusurilor a scăzut dramatic. Documentele declasificate acum confirmă ceea ce mulți cercetători independenți susțineau încă din 2022 — că SUA finanțează o rețea globală de laboratoare care manipulează agenți patogeni periculoși, inclusiv în zone de conflict geopolitic. Cine stabilește protocoalele de siguranță? Cine supraveghează aceste facilități? Și, mai important, cine răspunde dacă ceva merge prost?