Justiția clujeană și pedofilul UNTOLD: ce nu vi se spune
adevaruri

Justiția clujeană și pedofilul UNTOLD: ce nu vi se spune

U
5 min de citit

n judecător clujean a condamnat un jurnalist la 5.000 de euro daune morale și ștergerea a 17 articole de investigație despre patronul UNTOLD — în timp ce avocata jurnalistului era sechestrată fizic în sala de judecată de un polițist, la un semn din cap al magistratului. Ceea ce oficialii prezintă drept „protecția imaginii” ascunde o întrebare incomodă: de ce justiția clujeană apără cu atâta zelul persoane acuzate de abuzuri asupra minorilor, în loc să verifice dovezile prezentate?

Ancheta care deranjează: dovezi concrete ignorate de instanță

Jurnalistul Liviu Alexa a publicat în urmă cu doi ani și jumătate o anchetă despre Bogdan Buta, patronul festivalului UNTOLD și persoană publică apropiată de politicieni de top precum Emil Boc sau Lucian Bode. Materialul conținea dovezi concrete privind abuzul sexual asupra a doi băieți minori: conversații pe aplicația Grindr cu un minor (inclusiv detalii despre sex anal și plata unui Uber pentru ca minorul să ajungă acasă), fotografii făcute de minori în interiorul locuinței milionarului și un interviu video de 25 de minute cu mărturiile celor doi abuzați.

Cu toate acestea, judecătorul Nicolae-Sergiu Cârlan de la Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Alexa la plata a 5.000 de euro daune morale și a dispus ștergerea integrală a 17 articole — deși reclamantul Buta ceruse doar eliminarea unor paragrafe. Coincidență? Sau mesaj pentru jurnaliștii care investighează persoane conectate politic?

Sechestrarea avocatei în sala de judecată: episodul care ridică semne de întrebare

Procesul a fost marcat de un incident fără precedent. Instanța a încuviințat interogatoriul reclamantului Buta, dar cu o condiție ciudată: jurnalistul trebuia să trimită în prealabil 15 întrebări spre aprobare judecătorului. Codul de procedură civilă nu prevede o asemenea metodă de interogatoriu — ceea ce ridică întrebări despre legalitatea procedurii.

La termenul din 3 februarie 2026, avocatul lui Buta a depus o viză de rezidență din Emiratele Arabe și a solicitat ca interogatoriul să fie luat prin mandatar, nu personal. Jurnalistul a considerat că această cerere privilegiată va fi acceptată și i-a spus avocatei sale să părăsească sala în semn de protest. În momentul în care avocata a încercat să iasă, polițistul desemnat să asigure ordinea a privit spre judecător, a primit un semnal scurt din cap și i-a blocat intrarea, împiedicând-o să părăsească sala.

Cronologia ridică întrebări suplimentare: instanța a amânat continuu dosarul pentru a ajunge aproape de data festivalului UNTOLD — exact momentul pe care reclamantul și-l dorea pentru a evita publicitatea negativă. Deși jurnalistul solicitase expres interogatoriul personal al lui Buta în perioada iulie-august (când acesta vine în România pentru festival), instanța a respins cererea motivând că „nu putem aștepta până în august”. Apoi a amânat dosarul luni de zile, până în pragul festivalului.

Justiția clujeană: protecție pentru interlopi și pedofili?

Cazul Alexa nu este singular. Liviu Man, director al Gazetei de Cluj și jurnalist cu 28 de ani de experiență, este din nou ținta justiției clujene. I se cere să dezvăluie sursele jurnalistice care au dus la scrierea unui articol despre interlopul Adrian Groșan, traficant de droguri prins cu 50 de kg de marfă de DIICOT. Instanța solicită numele jurnaliștilor care au folosit pseudonim pentru a se proteja de un personaj violent acuzat că a intrat în casă peste oameni și a pus pistolul la cap unor persoane în centrul Clujului.

Man a fost batjocorit de justiția clujeană timp de 11 ani în dosarul Gazeta de Cluj — un caz care ar fi trebuit să rămână o lecție despre cum nu trebuie tratată presa într-o societate democratică. În schimb, pare că lecția a fost uitată. Sau, mai degrabă, ignorată în mod deliberat.

Un alt caz recent: un dezvoltator imobiliar care își amenința clienții și este cercetat penal pentru construcții ilegale a câștigat nu doar o sumă frumoasă de bani, dar și cheltuieli de judecată de 150% mai mari decât suma solicitată. Primul judecător a amânat pronunțarea un an de zile — pentru ce, exact?

Asasinatul profesional al jurnalistului de investigații

Liviu Alexa este singurul jurnalist din România cu peste 100 de dezvăluiri de amploare în 28 de ani, vizând corupție morală și sexuală în rândurile Bisericii, politicienilor, medicilor și profesorilor universitari. A publicat constant anchete despre traficanți de droguri și fraude economice. Nu și-a tranzacționat pe bani subiectele. Și tocmai de aceea devine țintă.

După sentința de 200.000 de euro daune morale în cazul vicepremierului Oana Gheorghiu (pronunțată de o judecătoare despre care Alexa spune că este apropiată de USR), această nouă condamnare la 5.000 de euro și ștergerea a 17 articole reprezintă desăvârșirea asasinatului profesional. Cum mai poate un jurnalist de investigații să își facă meseria dacă este „ars” financiar și profesional când pune dovezi pe masă?

Întrebarea rămâne: cine beneficiază de tăcerea presei de investigație? Și de ce justiția clujeană pare atât de zeluitoare în protejarea unor personaje controversate, în timp ce jurnaliștii sunt intimidați prin efectul sentințelor?

Sentința nu este executorie și nici definitivă — poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicare. Dar mesajul a fost transmis: jurnalistul incomod trebuie descurajat. Rămâne de văzut dacă instanța de apel va corecta ceea ce pare a fi o eroare judiciară gravă — sau dacă va confirma că în România anului 2026, justiția protejează pe cei puternici, nu pe cei care spun adevărul.