Contract de 196 milioane euro pentru Digi: bani SAFE sau altceva?
uvernul Bolojan a publicat marți lista achizițiilor finanțabile prin instrumentul european SAFE, iar printre contracte apare unul de 196 de milioane de euro cu Digi România S.A. — firma din același grup cu Digi24 și Digi FM, platforme pe care premierul și miniștrii săi au fost invitați frecvent și tratați cu o favorabilitate notabilă. Coincidență sau recunoștință instituțională? Cronologia ridică semne de întrebare.
Potrivit Executivului, contractul vizează „dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM (un tip de inteligență artificială bazată pe învățarea profundă și pe volume uriașe de date) pentru securitate cibernetică”. O investiție impresionantă într-un domeniu strategic — nimeni nu contestă asta. Ceea ce nu se subliniază în comunicatele oficiale este că relația instituțională dintre administrația Bolojan de la Oradea și fostul RCS&RDS (acum Digi) are o istorie mai veche: proiecte de infrastructură urbană, colaborări pe energie, sponsorizări sportive. O legătură solidă, construită în timp.
Contractul cu Digi apare în lista achizițiilor de echipamente cu utilizare duală semnate înainte de 30 mai 2026. Din suma totală de 16,68 miliarde de euro pe care România o împrumută prin SAFE, 4,2 miliarde de euro vor merge către capetele de autostradă A7 și A8 ce vor lega țara noastră de Republica Moldova și Ucraina. Restul banilor ar trebui să meargă către echipamente militare sau cu utilizare duală, potrivit Guvernului. Dar cât de „duală” este o platformă LLM pentru securitate cibernetică? Și cine va controla, de fapt, datele procesate de această inteligență artificială?
În aceeași listă cu proiectul Digi România mai apar și alte contracte din zona cyber și comunicații: centre de date mobile și centre de operațiuni de securitate cibernetică, de 109,9 milioane euro, cu Logic Computer; platforme de comunicații pentru colaborare și prioritizarea traficului critic, în valoare de 13 milioane euro; și laboratoare mobile TEMPEST, de 1,5 milioane euro. Contractul Digi este însă cel mai mare din această zonă strict digitală/cyber — evaluat la 196 milioane euro, adică aproape dublu față de cel de-al doilea ca mărime.
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: într-o perioadă în care trusturile media sunt sub presiune financiară, un contract guvernamental de aproape 200 de milioane de euro poate schimba ecuația supraviețuirii. Iar când beneficiarul este din același grup cu posturile care te-au tratat favorabil luni de zile, întrebarea devine inevitabilă: cine beneficiază de fapt? Și mai important: ce înseamnă asta pentru independența presei în România?