Chiriile de lux la preț de nimic: cine beneficiază de pe urma statului
n timp ce românii se chinuie să plătească chirii de sute de euro pentru garsoniere, fundații și partide politice ocupă vile de patrimoniu și terenuri în zonele exclusiviste ale Bucureștiului la prețuri care sfidează orice logică de piață — toate primite de la stat. Datele RA-APPS arată o discrepanță atât de mare între valoarea reală și chiriile plătite, încât întrebarea devine inevitabilă: cine stabilește aceste tarife și pe ce criteriu?
Casa Titulescu: 7.600 lei pe lună pentru milioane de euro
Fundația Europeană Titulescu, condusă de fostul premier Adrian Năstase, funcționează într-o vilă-monument de 729 de metri pătrați pe Șoseaua Kiseleff — una dintre cele mai scumpe artere din Capitală. Valoarea de piață a imobilului: între 3.500 și 5.500 de euro pe metrul pătrat util, ceea ce înseamnă că vorbim de un activ evaluat la peste 2,5 milioane de euro. Chiria lunară plătită către stat? Aproximativ 7.600 de lei — sub 1.600 de euro.
Cronologia ridică semne de întrebare: fundația a primit statutul de utilitate publică în 2002, exact în perioada în care Năstase era prim-ministru. La scurt timp după aceasta, Casa Titulescu — fosta reședință a diplomatului Nicolae Titulescu — a fost atribuită fundației prin concesiune pe 49 de ani. Coincidență sau nu, decizia a fost luată de guvernul condus chiar de cel care avea să preia conducerea fundației.
Năstase susține că totul s-a desfășurat conform legii, că ministrul de Externe și președintele Academiei sunt membri de drept în Consiliul FET și că activitatea fundației poate fi consultată pe site. Ceea ce nu se menționează în explicațiile oficiale: cum s-a ajuns la un tarif atât de departe de piață pentru un imobil de o valoare excepțională, într-o zonă unde chiriile comerciale depășesc 20 de euro pe metru pătrat.
Dan Dungaciu și Fundația Mării Negre: alt Kiseleff, altă chirie preferențială
În apropierea Arcului de Triumf funcționează Fundația Universitară a Mării Negre – Mircea Malița, înființată de academicianul Mircea Malița și condusă în prezent de Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR. Organizația utilizează un imobil de aproximativ 140 de metri pătrați primit de la stat în 2021 și achită o chirie de circa 1.257 de euro pe lună. Contractul este valabil până în august 2026.
Ceea ce nu se spune: Dungaciu este una dintre vocile cele mai critice la adresa „elitelor corupte” și „statului capturat”, dar fundația pe care o conduce beneficiază de un imobil de stat în zonă premium, la tarife negociate. Cine stabilește cine merită acces la aceste proprietăți și cine nu?
Partidele politice: subvenții de la buget + chirii simbolice
Pe lista beneficiarilor unor chirii reduse se află și partidele politice — aceleași formațiuni care primesc anual subvenții consistente de la bugetul de stat.
Partidul Social Democrat ocupă o proprietate pe Șoseaua Kiseleff și achită aproximativ 269 de euro pe lună pentru terenul de aproape jumătate de hectar aferent sediului. Partidul Național Liberal folosește un teren de peste două hectare în Aleea Modrogan și plătește circa 1.006 euro lunar — echivalentul a 0,05 euro pe metru pătrat. UDMR își desfășoară activitatea într-o clădire de 770 de metri pătrați pe strada Petőfi Sándor, pentru care achită aproximativ 4.330 de euro lunar. USR are sediul într-un spațiu de 41 de metri pătrați pe Șoseaua Kiseleff, pentru care plătește circa 250 de euro pe lună — aproximativ 6 euro pe metru pătrat.
Contextul extins: aceste partide primesc milioane de euro anual din subvenții de stat — bani care provin din taxele plătite de cetățeni. În paralel, ocupă proprietăți de stat la tarife care ar face invidios orice antreprenor care caută sediu în București. Cine stabilește aceste chirii? Pe ce criterii? Și de ce nu există o grilă transparentă, publică, care să explice de ce un metru pătrat pe Kiseleff costă 6 euro pentru un partid politic și 20-30 de euro pentru un om de afaceri privat?
Ceea ce nu apare în rapoartele oficiale: valoarea totală a patrimoniului de stat alocat fundațiilor și partidelor, criteriile exacte de atribuire și mecanismul prin care se stabilesc tarifele. RA-APPS publică liste, dar nu publică metodologia. Cine beneficiază? Cei care au acces la decizie în momentul potrivit.