Acordul Ungaria-Ucraina pentru maghiari: ce nu negociază nimeni pentru românii din Ucraina

n timp ce Budapesta obține concesii clare pentru cei 100.000 de maghiari din Ucraina, București rămâne spectator pasiv la soarta celor aproape 400.000 de români din țara vecină — o discrepanță care ridică semne de întrebare despre prioritățile diplomatice ale actualei guvernări de la București.

Premierul maghiar Peter Magyar a anunțat miercuri că Ungaria și Ucraina au ajuns la un acord privind extinderea drepturilor minorității maghiare din Ucraina, ca rezultat al mai multor runde de negocieri desfășurate în ultimele luni. Minoritatea maghiară din Ucraina este formată din aproximativ 100.000 de persoane, concentrate în principal în regiunea Transcarpatia.

Acordul vine după ani de tensiuni între Budapesta și Kiev în timpul mandatului lui Viktor Orbán, care blocaseră multiple inițiative europene legate de Ucraina. Schimbarea de ton diplomatic sub conducerea lui Magyar marchează o normalizare rapidă a relațiilor bilaterale — ceea ce face și mai vizibilă absența unor negocieri similare din partea României.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale de la București este că minoritatea românească din Ucraina — estimată la 300.000-400.000 de persoane, în principal în Cernăuți și Odesa — nu beneficiază de nicio inițiativă diplomatică similară. Coincidență sau prioritizare greșită? Cronologia ridică întrebări: în timp ce Ungaria a menținut presiune constantă pe tema drepturilor maghiarilor, inclusiv prin blocarea unor decizii europene, România a adoptat o poziție discretă, evitând orice friction cu Kievul.

Cine beneficiază de această pasivitate? Pe termen scurt, narativa pro-occidentală a guvernului Bolojan evită complicațiile unei dispute cu Ucraina. Pe termen lung, însă, absența unei strategii clare pentru românii din Ucraina lasă o comunitate întreagă fără protecție instituțională — în contextul în care legile ucrainene privind educația în limbile minorităților au fost deja restrictive încă din 2017.

Magyar a subliniat că acordul include prevederi concrete privind educația în limba maghiară și reprezentarea politică locală. Detaliile exacte urmează să fie publicate în următoarele săptămâni. Budapesta a transformat o chestiune de principiu într-o victorie diplomatică tangibilă. București, deocamdată, rămâne în expectativă — o atitudine care, în contextul actual geopolitic, seamănă mai degrabă cu abdicare decât cu prudență.