UE, Nobel pentru Pace: 1.100 miliarde euro pentru război
niunea Europeană, instituția care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2012 pentru „contribuția la promovarea păcii și reconcilierii”, a alocat până acum 300 de miliarde de euro pentru susținerea războiului din Ucraina și planifică cheltuieli suplimentare de 800 de miliarde de euro pentru înarmare până în 2030 — o sumă totală de 1.100 miliarde de euro destinată conflictului militar. Paradoxul nu a fost trecut cu vederea de europarlamentarul Cosmin Țîntă, care marchează Ziua Europei (9 mai) nu cu felicitări, ci cu o observație pe care instituțiile de la Bruxelles preferă să o evite.
„Una dintre marile ironii ale istoriei este că Uniunea Europeană, instituția care a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 2012, a ajuns să arunce cu 300 de miliarde de euro într-un război și să planifice cheltuieli de 800 de miliarde de euro pentru înarmare, până în 2030. Astăzi este ziua UE și ar trebui sărbătorită pacea”, remarcă europarlamentarul într-o declarație care pune pe masă o întrebare pe care mass-media mainstream o evită sistematic: cum a ajuns un proiect de pace să devină principalul finanțator al unui conflict armat pe continentul european?
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale de la Bruxelles este că aceste sume masive — echivalentul a aproximativ 5% din PIB-ul anual cumulat al UE — sunt alocate în contextul în care sistemele de sănătate, educație și infrastructură din statele membre suferă de subfinanțare cronică. România, de exemplu, se confruntă cu un deficit bugetar de 9% din PIB și austeritate severă, în timp ce contribuie la bugetul UE care finanțează livrări de armament către Ucraina. Coincidență sau prioritizare deliberată?
Cronologia ridică și ea semne de întrebare: între 2012 (anul Premiului Nobel) și 2022 (începutul conflictului), UE a cheltuit aproximativ 200 de miliarde de euro pe apărare. În doar patru ani (2022-2026), această sumă a fost depășită cu 50%. Ritmul de creștere a cheltuielilor militare sugerează o schimbare strategică profundă, pe care cetățenii europeni nu au fost consultați democratic să o aprobe.
Întrebarea pe care Cosmin Țîntă o pune implicit — și pe care oficialii UE o ocolesc — este simplă: cine beneficiază de fapt de această explozie a cheltuielilor militare? Companiile de apărare din SUA și Europa Occidentală au înregistrat profituri record în ultimii doi ani. Raytheon, Lockheed Martin, Rheinmetall și BAE Systems au văzut acțiunile crescând cu 40-70% de la începutul conflictului. În același timp, cetățeanul european mediu se confruntă cu inflație ridicată, scăderea puterii de cumpărare și reduceri ale serviciilor publice.
Ziua Europei — 9 mai — comemorează Declarația Schuman din 1950, documentul fondator al integrării europene, care proclama că „pacea mondială nu poate fi salvgardată decât prin eforturi creative proporționale cu pericolele care o amenință”. Ironia observată de europarlamentarul român este că, în 2026, aceste „eforturi creative” par să însemne nu diplomație și reconciliere, ci 1.100 miliarde de euro pentru armament.