Summit B9: ce spune absența marilor puteri despre România

ummit-ul B9 de la București a fost marcat de absențe notabile și o participare de nivel tehnic, nu politic — ceea ce ridică semne de întrebare despre cât de relevantă mai este România pe harta strategică a Occidentului. În timp ce Nicușor Dan, președintele României, juca rolul de gazdă oficială, SUA a trimis doar un subsecretar de stat, iar Bulgaria — membră a formatului B9 — a ales să fie reprezentată de ambasadorul său la NATO, nu de un lider politic. Coincidență sau semnal diplomatic?

Jurnalistul Iulian Ionescu, în emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” de la Radio Gold FM, a etichetat evenimentul drept un eșec diplomatic pentru România. Analiza sa pornește de la un detaliu pe care puțini îl menționează: nivelul reprezentării trimise de aliați spune mai multe decât orice comunicat oficial. Când o putere globală trimite un subsecretar de stat la un summit regional, mesajul e clar — interesul strategic scade. Mai mult, liderul polonez a atras mai multă atenție mediatică internațională decât gazda română, ceea ce subliniază deplasarea centrului de greutate diplomatic în Europa de Est.

Ionescu merge mai departe: Europa de Est, și în special România, par abandonate în ecuația strategică occidentală. Chiar și interesele financiare — de obicei un factor de atracție — nu mai funcționează ca înainte. Fondurile din SAFE au fost deja cheltuite în Germania și Franța, prin contracte facilitate de premierul Ilie Bolojan, nu de președinte. Ceea ce nu se spune oficial: lupta politică internă dintre Bolojan și Nicușor Dan se reflectă și pe scena internațională. Summit-ul prezidat de Dan nu a atras atenția marilor puteri tocmai pentru că acesta nu a fost arhitectul contractelor strategice — Bolojan a fost.

Evenimentul a fost, în opinia lui Ionescu, „gonflat în mod inutil”, fără dezbateri consistente ori cu greutate reală. România nu s-a ales cu nimic favorabil din această întrunire — un fapt pe care protocoalele diplomatice îl ascund sub formule politicoase.

Consultările de la Cotroceni: cine va fi noul premier?

Pe surse, moderatorul Cozmin Gușă a aflat că în zilele următoare se va forța desemnarea unui nou premier. Iulian Ionescu anticipează că președintele Nicușor Dan va mai încerca o rundă de negocieri cu partidele „pro-europene”, după care, de luni încolo, vor începe consultările oficiale — unde va fi nevoit să invite și partidele suveraniste. Această manevră nu e întâmplătoare: Dan se asigură astfel că nu există motive formale pentru inițierea suspendării sale.

PSD a avut ședință astăzi și a lansat variante de premieri pentru formarea unui nou guvern. Preferința socio-democraților? Un prim-ministru liberal sau susținut de PNL. Alte variante includ un independent, un tehnocrat, sau — pe ultimul loc — un premier PSD. Ceea ce nu se discută pe față: PNL ar putea cădea în capcana „USRizării” partidului, pusă la cale de Bolojan. Bătaia pe un bazin electoral de doar 15% este, în opinia analiștilor, garantat falimentară.

Mai mult decât atât, în baza unor garanții politice, PSD ar putea negocia chiar cu AUR un guvern (semi-)minoritar — un scenariu pe care presa mainstream preferă să îl ignore. Cele mai mari șanse de a deveni viitorul premier le are, potrivit surselor, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor din cabinetul Bolojan.

Cronologia ridică întrebări: de ce forțarea desemnării premierului tocmai acum, după un summit diplomatic eșuat? Cine beneficiază de această urgență politică? Și ce garanții ascunse se negociază în culise între PSD, PNL și — posibil — AUR?